Variația Concentrației de Oxigen Dizolvat în Apă

I. Argument

Apa este un factor indispensabil organismului uman. Încă din cele mai vechi timpuri colectivităţile umane s-au dezvoltat de-a lungul râurilor sau pe malul mărilor. Din datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cantitatea minimă necesară pentru organismul uman este de 5 l pe 24 ore, din care 1,5 – 2 l o reprezintă apa consumată ca atare. Necesarul fiziologic de apă a unui om adult de greutate normală şi în condiţii de mediu şi activitate obişnuită se consideră a fi de 2,5 – 3 l; acest necesar este acoperit, în afară de consumul de apă ca atare şi arătat mai sus, de apa care intră în constituţia diverselor alimente şi apa cere rezultă din metabolizarea acestora. Nevoile de apă a organismului cresc însă în condiţiile unui mediu ambiant cald sau a unei activităţi fizice intense, putând atinge 3 –5 l pe zi şi chiar mai mult.

La această cantitate care acoperă nevoile pur fiziologice se adaugă însă cantităţi mult mai mari de apă utilizate de om în diferite scopuri. Astfel, pentru nevoile individuale reprezentate de apa utilizată pentru curăţenia corporală, omul foloseşte zilnic aproximativ 40 l de apă, la care se adaugă nevoile gospodăreşti de pregătire a alimentelor, de întreţinere a curăţeniei locuinţelor şi îmbrăcămintei şi care se cifrează de asemenea la câteva zeci de litri la 24 ore. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră ca optim pentru acoperirea acestor nevoi directe ale populaţiei o cantitate de 100 de litri pe 24 de ore pentru fiecare locuitor, deşi în unele oraşe din lume această cantitate a fost depăşită.

La aceste utilizări se adaugă şi acoperirea nevoilor industriale reprezentate de apa folosită ca materie primă, ca solvent sau separator pentru substanţe cu densitate diferită, la spălarea unor produse sau purificarea altora, la spălarea şi întreţinerea diverselor aparate , ca transport a unor produse brute, semifabricate sa finite sau ca simplă apă de răcire.

În general apa folosită de om , în indiferent care din scopurile arătate de mai sus, se încarcă cu diferite elemente fizice, chimice sau biologice cu care vin în contact şi pe care le antrenează în apele naturale schimbându–le compoziţia într–o astfel de măsură încât acestea nu mai pot servi utilizărilor la care erau folosite în starea lor naturală. Acest fenomen a fost denumit poluare, în cazul nostru poluarea apei cu substanţe organice, efectele negative ale poluării cu substanţe organice care impietează cel mai mult asupra utilizării apei, restrângând totodată limitele acesteia şi favorizând lipsa de apă care apare în multe zone ale ţării.

Toate elementele prezentate mai sus determină supravegherea şi limitarea eliminării de substanţe poluante în apele deversate în emisari locali sau în sistemul de canalizare a oraşului.

Cap.II. Importanta medico-sanitara

şi social-economica a apei.

2.1. Rolul apei în organism

Până la apariţia apei, acum mai bine de trei milioane de ani, viaţa nu apăruse sau se manifestase doar sub forma unor vieţuitoare inferioare (bacterii si alge albastre).

Datorită apei însă, fiinţele s-au diversificat, au populat marile si oceanele iar de acolo s-au extins pe uscat, rămânând însă tributare nevoii de apa, aceasta constituind componentul major al oricărui organism.

Daca ne referim la conţinutul organismului omenesc in apa, atunci trebuie să arătăm ca: plasma conţine 90% apa; ţesutul nervos 70-80%; ţesutul muscular 75%; ţesutul conjunctiv 60%; ţesutul osos(fără măduva) 25-30%; iar ţesutul gras 20% apa.

În ţesuturile tinere, proporţia de apa este si mai crescuta, embrionul conţinând intre 80-95%, iar noul născut la termen 70%.

Cantitatea totala de apa din organism reprezintă la adult 60-70% din greutatea corporala. Din cele 70 kg ale sale un om adult, 46 kg sunt reprezentate de apa.

Din totalul volumului de apa, 50% se afla in celule; apa intracelulara (respectiv 35 l); 15% in interstiţiu, apa extracelulara (11 l) şi 5% intracelular (3,5 l).

Omul nu poate suporta lipsa de apă decât 4-5 zile, dar poate trăi până la 30 zile fără hrana. Daca apa ţesuturilor scade chiar cu numai 15% viata omului încetează. Animalele trebuie să păstreze un conţinut bogat si constant in apă pentru a trăi, puţine fiind acele care suporta o pierdere de 30-40%. Constituent esenţial al materiei vii, apa reprezintă mediul propice de desfăşurare a tuturor proceselor fiziologice ca absorbţia, difuzia si excreţia, contribuind totodată la menţinerea constantelor de baza ale organismului: izotonia (menţinerea echilibrata a presiunii osmotice), izotermia (proprietatea pe care o are apa din organism de a-i menţine acestuia o temperatura constanta), echilibrul acido-bazic, metabolism intermediar etc.