Cuprins
- INTRODUCERE 1
- CAPITOLUL I- Evolutia institutiilor bancare din antichitate pânÎ în sec. XIX.
- Notiuni generale ale titlurilor de credit 2
- 1.1.Evolutia institutiilor bancare în Orientul Antic, Grecia si Roma AnticÎ 2
- 1.2.Evul Mediu Crestin si Perioada ModernÎ (sec XIX) 3
- 1.3.Notiuni generale asupra titlurilor de credit 5
- 1.4.Clasificarea titlurilor de credit 9
- CAPITOLUL II- Istoricul Cambiei 12
- 2.1. Originea si fazele de evolutie a cambiei 12
- 2.2. Autonomia si originalitatea dreptului cambial 13
- 2.3. Tendintele de unificare a dreptului cambial 14
- 2.4. Conferintele de la Haga 14
- 2.5. Conferintele de la Geneva 15
- 2.6. Legea românÎ din 1934 asupra Cambiei si Biletului la Ordin 16
- 2.7. Conventia Natiunilor Unite cu privire la Cambiile si
- Biletele la Ordin Internationale 16
- 2.8. Diversitatea sistemelor de drept cambial 18
- CAPITOLUL III- Cambia- definitie, functii, caracteristici 19
- 3.1. Definitia Cambiei 19
- 3.2. Regimul legal si Figura JuridicÎ a cambiei 20
- 3.3. Caracteristicile si functiile cambiei 22
- 3.4. Conditiile de formÎ necesare pentru valabilitatea cambiei
- si clauzele cambiale 24
- 3.5. Cambia în alb 29
- CAPITOLUL IV- Girul si Avalul 31
- 4.1. Notiunea girului. Definitie 32
- 4.2.Conditiile de valabilitate ale girului 32
- 4.3. Efectele girului 34
- 4.4 .Girurile improprii 34
- 4.5. Avalul. Notiune, definitie si Natura JuridicÎ 35
- 4.6. Conditiile de valabilitate ale avalului 35
- 4.7. Efectele avalului si drepturile avalistului 36
- CAPITOLUL V- Acceptarea si Plata Cambiei 37
- 5.1. Acceptarea ordinarÎ a cambiei. Caracteristici, definitie si forma acceptÎrii 37
- 5.2. Conditiile acceptÎrii cambiei 37
- 5.3. Efectele acceptÎrii cambiei 38
- 5.4. Revocarea si refuzul de a accepta cambia 39
- 5.5. Acceptarea extraordinarÎ a cambiei 39
- 5.6. Reguli generale privind plata cambiei 40
- 5.7. Reguli speciale privind plata prin interventie 42
- 5.8. Consecintele neplÎtii cambiei. Regresul si Protestul 42
- 5.9. Centrala Incidentelor de PlÎti 44
- CAPITOLUL VI- Studiu de caz: DecontÎri fÎrÎ numerar pe baza de cambii cu
- exemple prelucrate la Banc Post 48
- 6.1. Prezentare pe scurt a SocietÎtii Banc Post Brasov 48
- 6.2. Emitere. Modul de completare a cambiei 49
- 6.3. Operatiuni pe care unitÎtile teritoriale Banc Post l-e efectueazÎ cu cambia 51
- 6.4. Decontarea cambiei în sistem local 57
- 6.5. Decontarea cambiei în sistem intrajudetean 60
- 6.6. Decontarea cambiei în sistem interjudetean 61
- 6.7. Primirea cambiilor la bancÎ în vederea scontÎrii 62
- . CAPITOLULVII- Propuneri. Concluzii 66
- ANEXE 68
- BIBLIOGRAFIE 82
Extras din proiect
Introducere
“Unul dintre cele mai importante aspecte ale gândirii economice este sÎ stii ce nu stii”
J.K.Galbraith.
În contextul trecerii la economia de piatÎ din România, intensificarea activitÎtii comerciale impune folosirea pe scarÎ largÎ a titlurilor de credit, dintre care cea mai mare aplicabilitate o au cambia si biletul la ordin.
Debitul unei sume de bani se poate stinge prin plata imediatÎ sau executarea plÎtii poate fi afectatÎ de o modalitate. În comert în general, operatiunile se încheie pe credit. Pentru garantarea rambursÎrii sumei datorate, debitorul emite o cambie în beneficiul creditorului. Emitentul, pentru a crea un document valabil, este tinut sÎ îndeplineascÎ anumite formalitÎti, care se justificÎ prin necesitatea de a întÎri creditul, apÎrând prin aceasta pe creditori, dar mai ales pe tertii dobânditori de bunÎ credintÎ.
Creditorul obtine titlul cambial, pe lângÎ avantajele ce-i sunt asigurate de formalismul rigid în care este îmbrÎcatÎ emiterea si circulatia cambiei, se mai bucurÎ si de caracteristicile de fond ale obligatiilor din cambie. Obligatiile sunt autonome unele fatÎ de altele: obligatii din cambie sunt solitari în sensul cÎ, la scadentÎ, creditorul aflat în posesia titlului va putea cere plata întregii sume datorate de la oricare dintre persoanele care si-au pus semnÎtura pe cambie, fÎrÎ a avea obligatia sÎ respecte vreo ordine în alegerea debitorului urmÎrit.
Din cele spuse mai sus, rezultÎ cÎ, în promovarea operatiunilor de comert se folosesc pe scarÎ largÎ-ca mijloc de platÎ si ca instrument de credit-cambia si biletul la ordin.
Scriind acest proiect m-am gândit atât la mine cât si la toti cei ce doresc sÎ cunoascÎ principiile dreptului cambial intern si international în special la cei care participÎ la încheierea operatiunilor de comert, intern si international emitând cambii prin care sunt angajate valori importante. Pentru acestia, buna cunoastere a legislatiei interne si internationale si a regulilor aplicabile în conflictele de legi este indispensabilÎ.
,,Bancherul dumneavoastrÎ este prietenul dumneavoastrÎ. BÎncile intervin în afaceri pentru a împrumuta bani. Cu cât împrumutÎ mai mult oamenilor onesti, cu atât mai multi bani câstigÎ pentru ele însele. BÎncile comerciale împrumutÎ bani, în primul rând, în scopuri comerciale. În acest fel, împrumuturile pentru lux nu sunt încurajate.
Bancherul dumneavoastrÎ este un expert. Si ceea ce este si mai important, este prietenul dumneavoastrÎ. El doreste sÎ vÎ ajute, pentru cÎ el este unul dintre oamenii doritori sÎ vÎ vadÎ cÎ reusiti. DacÎ bancherul îsi cunoaste afacerile, ascultati ceea ce are el de spus.”
Napoleon Hill, W. Clement Stone,
,,Succesul printr-o atitudine mentalÎ si pozitivÎ.,,
CAPITOLUL I
EVOLUTIA INSTITUTIILOR BANCARE DIN ANTICHITATATE PÂNA ÎN SEC.XIX. NOTIUNI GENERALE ALE TITLURILOR DE CREDIT.
1.1. Evolutia institutiilor bancare în
Orientul Antic,Grecia si Roma AnticÎ.
În antichitate, templele erau nu doar locase de cult ci ele erau si locuri de adÎpostire a bogatiilor. Împrumutând aceste bogÎtii, preotii realizau un dublu scop: obtineau atât recunostintÎ cât si un mic profit. În cazul în care aceste temple depozitau si bunuri perisabile, cum sunt de pildÎ cerealele, singura modalitate de pÎstrare a acestora pe o perioadÎ mai lungÎ era tocmai împrumutul de consumatie, care se putea restitui din recolta urmÎtoare. Astfel avantajul era reciproc, pentru fideli se asigura plasarea bogÎtiei întru-n loc sigur iar pentru preoti se realiza un profit substantial. Ca o dovadÎ cât mai elocventÎ sunt tabelele de contabilitate (acestea erau confectionate din argilÎ fiind gravate cu pictograme reprezentând imaginea stilizatÎ a obiectului pe care îl simbolizau),care au fost descoperite de arheologi în Mesopotamia, sub ruinele templului Uruc. Acest templu rosu, datând din perioada anilor 3400-3200 î.e.n. este cel mai vechi edificiu bancar cunoscut.
Pe de altÎ parte, negustorii si proprietarii de terenuri îsi mÎreau substantial veniturile practicând împrumuturi cu dobândÎ. Aceste practici erau controlate de autoritÎti pentru a se evita conflicte sociale între bogati si sÎraci. Un rol important îl avea Codul Hammurabi ( cuprinde norme care reglementeazÎ depozitul si împrumutul ,în prezent fiind expus la Muzeul Luvru), care prevedea cÎ toate contractele de împrumut trebuie sÎ fie vizate de functionarii regali iar mai târziu Biblia, în cartea ,, Exodul,, edita porunca potrivit cÎreia: “ DacÎ vei împrumuta cuiva din poporul meu, sÎracului de lânga tine, nu te vei purta cu el ca un creditor si nu-i vei cere dobândΔ
În secolul VI î.e.n. fiecare oras comercial si fiecare sanctuar începe sÎ emitÎ moneda proprie ceea ce a dat nastere la numeroase schimburi. Zarafii încep si ei sÎ împrumute si pentru aceste împrumuturi ceea mai mare atractie o exercita Atena, oras comercial unde legile lui Solomon liberalizau dobânzile. La început acesti zarafi îsi instalau o masÎ în piete iar mai târziu îsi deschid prÎvÎlii devenind personaje bogate si influente fiind numiti mai târziu trapezisti. Pledoariile celebrilor avocati Socrate si Demostene ne dezvÎluie si minutiozitatea cu care trapezistii tineau conturile, buna cunoastere a lumii afacerilor, solidaritatea retelei de corespondentÎ pe care o utilizau dar si discretia cu care tratau afacerile si marea lor influentÎ în societate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Acceptarea Cambiei.DOC