Cuprins
- CUPRINS
- PARTEA I
- Armonizarea legislatiei financiare romanesti in vederea competitiei Europene
- CAPITOLUL I - Prezentarea principalelor aspecte legate de functionarea sistemului bancar incluse in capitolul financiar din aquisul comunitar
- CAPITOLUL II - Analiza comparativa a sistemelor bancare europene si noneuropene
- CAPITOLUL III - Principalele documente legislative ce stau la baza functionarii sistemului bancar romanesc
- PARTEA a-II-a
- Prezentarea sistemului bancar romanesc
- CAPITOLUL I Situatia bancilor ce functioneaza in Romania la 10 noiembrie 2006 si tipul de capital pe care il au
- CAPITOLUL II - Scurt istoric al bancii analizate;
- CAPITOLUL III - Prezentarea pietei locale (banci + cooperative de credit)
- - Realizarea a 3 topuri pe piata locala în functie de nr. de clienti, cota de piata si de valoare a activelor;
- CAPITOLUL IV - Organizarea activitatii la banca analizata: * Istoricul agentiei sau sucursalei
- * Organigrama
- * Principalele atributii ale managerilor
- PARTEA a-III a
- Tehnica operatiunilor bancare
- CAPITOLUL I - Sistemul informational bancar - Prezentarea sistemului informatic;
- - Evidentierea principalelor avantaje pe care
- le ofera precum si a dificultatilor ce au survenit ca urmare a sistemului informatic folosit
- CAPITOLUL II - Decontarile cu numerar: - Organizarea activitatii de casierie
- - Profilul comportamental al casierului
- CAPITOLUL III - Decontarile clasice fara numerar: - Fluxul (circuitul) fiecarui instrument
- - Avantajele si dezavantajele utilizarii
- acestor tipuri de decontari
- - Posibilitati de îmbunatatire
- CAPITOLUL IV - Decontarile electronice - Cardul bancar: - Tipuri de carduri;
- - Analiza comparativa între
- tipurile de carduri;
- - Principalele îmbunatatiri ce pot
- fi aduse activitatii de decontare cu
- cartile de plata
- - Internet banking
- - Mobile banking
- - Home banking
- CAPITOLUL V - Decontarile bancare cu strainatatea - Sistemul de banci corespondente si
- modalitatile de lucru cu acestea (principalele banci corespondente);
- - principalele avantaje si dezavantaje
- ale modalitatilor de decontare externa
- (acreditiv, etc.)
- - tipuri de scrisori de garantie bancara
- utilizata
- CAPITOLUL VI - Decontarile cu valute - organizarea departamentului valutar;
- - participarea la licitatiile cu valute
- CAPITOLUL VII - Decontarile inter-bancare - pregatirea activitatii de decontare: clasice si
- electronice;
- - analiza refuzurilor la plata cauze
- CAPITOLUL VIII Decontarile intra-bancare - modalitatea de desfasurare a operatiunilor de
- decontari intra-bancare;
- - posibilitati de îmbunatatire a activitatii de decontare intra-bancara
- CAPITOLUL IX - Conturile bancare. Tipuri de conturi (avantaje si dezavantaje)
- CAPITOLUL X - Controlul bancar intern - organizarea activitatii controlului bancar intern;
- - organisme abilitate sa exercite controlul asupra societatilor bancare
- CAPITOLUL XI - Secretul bancar - modul în care protejeaza interesele clientilor
- - limitele secretizarii bancare
Extras din proiect
PARTEA I
Armonizarea legislatiei financiare romanesti in vederea competitiei Europene
Capitolul I
Prezentarea principalelor aspecte legate de functionarea sistemului bancar incluse in capitolul financiar din aquisul comunitar
Politica monetara practicata a contribuit la scaderea inflatiei si la cresterea stabilitatii macroeconomice . În noiembrie 2004, banca centrala a acordat o mai mare flexibilitate cursului de schimb, moneda nationala apreciindu-se astfel cu aproximativ 12% în raport cu euro, fapt ce a controlat presiunile inflationiste. Tinând cont de obiectivul de trecere la tintirea inflatiei
începând cu luna august 2005, banca centrala a optat în noiembrie 2004 pentru o politica a cursului de schimb mai flexibila prin limitarea interventiilor pe piata forex si abandonarea tintei anuntate anterior pentru aprecierea ratei reale a cursului de schimb. Aceasta schimbare a provocat o apreciere a monedei nationale fata de euro, ce a favorizat controlarea inflatiei.
În aprilie 2005, a fost liberalizat accesul non-rezidentilor la conturile de depozit denominate în moneda nationala.
Liberalizarea a fost realizata cu succes, si confirma reîntoarcerea la calendarul agreat pentru înlaturarea restrictiilor existente în calea liberei circulatii a capitalurilor.
Criterii de Aderare Raportul CE 2004 Raportul CE 2005 Ratele de dobânda au fost reduse semnificativ din iunie 2004, fapt ce a atenuat riscul intrarilor masive de capital odata cu continuarea procesului de deschidere a contului de capital în aprilie 2005.
Efectele adverse asupra deficitului de cont curent au fost atenuate de cresterea remiterilor din strainatate. Desi în anul 2003 rata cresterii reale a depozitelor a fost negativa, în anul 2004 politica monetara mai restrictiva si scaderea inflatiei au condus la o crestere puternica a
depozitelor în lei
Procesul de remonetizare a economiei a continuat, reflectând extinderea activitatii economice, cât si cresterea încrederii în sectorul bancar si în economia nationala.
Creditele acordate întreprinderilor si gospodarilor au crescut cu peste 50% în anul 2003
Cresterea creditului în sectorul privat a fost moderata. Cresterea de câteva ori a ratei dobânzii de referinta si implementarea masurilor prudentiale au vizat moderarea tendintei de crestere galopanta a creditelor catre sectorul privat. Aceste masuri au dat rezultat si începând cu luna
iunie 2004, banca centrala a redus rata dobânzii de referinta de patru ori.
Pentru a preîntâmpina riscurile determinate de o crestere rapida a creditelor în valuta, banca centrala a marit rata rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în valuta.
Tinta de deficit bugetar a fost atinsa pentru al patrulea an consecutiv. În anul 2003, deficitul a fost de 2,0% din PIB. Deficitul cumulat pe primele 6 luni ale anului 2004 se cifra la 0,6% din PIB. Datorita rectificarilor din lunile iulie si august 2004 cifra deficitului pentru întreg anul a
fost stabilita la 1,6% din PIB.
Criterii de Aderare Raportul CE 2004 Raportul CE 2005 Banca Nationala a României a adoptat regulamente prin care a restrictionat eligibilitatea pentru creditele de consum si ipotecare, în vederea contracararii riscurilor antrenate de cresterea rapida a creditelor
Sistemul bancar dispune în general de o capitalizare suficienta, cu grad înalt de lichiditate si este supravegheat cu prudenta Indicatorii de vulnerabilitate s-au ameliorat semnificativ:
- rata de adecvare a capitalului a crescut de la 14,5% la sfârsitul anului 1997 la 20,5% în martie 2004, iar
- ponderea împrumuturilor neperformante s-a redus de la 71,7% la sfârsitul lui 1998 la 4,2%
Intermedierea financiara a continuat sa creasca, totalul activelor bancare ridicându-se la 32% din PIB la sfârsitul anului 2003. Fata de mijlocul anului 2003, o tendinta pozitiva a pietei
a condus la o crestere apreciabila a cifrei de afaceri si a capitalizarii bursiere.
Emisiunea si comercializarea obligatiunilor municipale si corporatiste s-au impus ca o noua activitate Consolidarea a continuat, un numar important de companii fiind delistate
Au continuat pregatirile pentru fuziunea celor doua burse. Cadrul de supraveghere s-a îmbunatatit substantial si a fost modificat în paralel cu evolutiile de pe piata creditelor
Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului financiar nebancar, autoritatile au întarit cadrul de reglementare si supraveghere. Pe piata de capital, declaratiile financiare compatibile cu
Standardele Internationale de Contabilitate (IAS) pentru companiile listate au permis cresterea transparentei.
Criterii de Aderare Raportul CE 2004 Raportul CE 2005. În concordanta cu ponderea economica în crestere a IMM-urilor, autoritatile au lansat câteva initiative focalizate asupra sprijinirii dezvoltarii IMM-urilor. Dezvoltarea actuala a sectorului bancar a sustinut de
asemenea cresterea IMM-urilor, prin facilitarea accesului la resurse financiare Noul Cod Fiscal, procedurile simplificate de efectuare a controalelor fiscale (precum si facilitarea înregistrarii si
autorizarii companiilor) vin în sprijinul IMM-urilor. Pe baza progreselor în ceea ce priveste liberalizarea si privatizarea, obtinute în ultimii ani, statul a continuat sa îsi reduca influenta asupra activitatii întreprinderilor.
Liberalizarea sectoarelor energiei si respectiv telecomunicatiilor a avansat iar ajustarea preturilor administrate a continuat.
Controlul preturilor la principalele materii prime de productie s-a diminuat, în principal prin majorarea tarifelor la energie atitudine mai putin permisiva fata de neplata facturilor la energie a contribuit la îmbunatatirea mediului concurential. Masurile comerciale si fiscale cu caracter discriminatoriu au fost eliminate în mare masura.
Privatizarea a jucat un rol pozitiv. A fost introdus un sistem de ajutoare de stat pentru
întreprinderi compatibil cu acquis-ul.
Economia României a devenit tot mai deschisa, UE fiind principalul partener comercial. În 2003, gradul de deschidere a economiei a continuat sa creasca si valoarea exporturilor de bunuri si servicii a crescut de la 29,2% în 1997 la 36,2% din PIB Integrarea comerciala crescuta a fost însotita de o modificare treptata a modelului comercial, în favoarea activitatilor cu valoare adaugata mai mare. Ponderea exporturilor cu valoare adaugata superioara în exporturi a crescut semnificativ.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Activitate Bancara. Servicii Bancare. Legislatie Bancara.doc