Adam Smith

I. Date Biografice

Adam Smith s-a nãscut în Kirkcaldy, un port scoţian liniştit unde tatãl sãu era controlor vamal. Tatăl sãu a murit înainte de naşterea sa; mama sa, fiică a unui proprietar bogat de terenuri, s-a dedicat cu multă grijă educaţiei copilului bolnăvicios.

Data exactă a naşterii lui Adam Smith nu este cunoscută, el a fost totuşi botezat la 5 iunie 1723 la Kirkcaldy (comitatul Fife, Scoţia).

Viaţa lui Smith, ca şi lumea economicã pe care a imaginat-o, a fost plinã de ordine şi armonie. Se pare cã nimic dramatic sau teribil nu i s-a întâmplat vreodatã. Din cât se ştie, nu a nutrit nici o pasiune ardentã pentru vreo femeie şi nu a trãit nici o poveste de dragoste. A suferit doar de o afecţiune nervoasã care îi fãcea capul sã tremure. Şi era incredibil de distrat, capabil sã punã felii de pâine cu unt în loc de frunze de ceai în ceainic pentru ca apoi sã deplângã calitatea ceaiului. Într-o zi, pe când îi arãta lui Charles Townshend (1725-1767) priveliştile din jurul oraşului Glasgow, Smith i-a propus vizita unei mari tãbãcãrii, unde, distrat ca de obicei, a cãzut direct în groapa cu tanin.

Dar Adam Smith a fost extrem de înzestrat. A studiat literatura greacã şi latinã la Oxford, iar la întoarcerea în Scoţia, a fost preocupat de filosofia moralã la Universitatea din Glasgow. În secolul al XVIII-lea, filosofia moralã includea teologia, etica, jurisprudenţa economia politicã. Astfel, ştiinţa economicã pe care a conceput-o Smith avea o fundamentare mult mai largã, decât în zilele noastre.

În 1746 Smith s-a întors la Kirkcaldy. S-a străduit să îşi găsească o poziţie la universitate, dar nu a reuşit. Datorită bunelor relaţii ale mamei sale, a primit oferta de a ţine un curs public la universitatea din Edinburgh în perioada 1748-1749.

În anul 1751, la vârsta de numai 27 de ani, Adam Smith era profesor de logică la universitatea din Glasgow, iar în 1752 era profesor de filosofie morală, pentru care era şi mai bine plătit. Studenţii lui aveau vârste cuprinse între 14 si 16 ani. Limba de predare era latina, Smith a fost însă un pionier al predării în limba engleză.

Cursurile de eticã ale lui Smith, ţinute în perioada în care a fost profesor de filosofie moralã la Glasgow, au devenit prima sa carte, The Theory of Moral Sentiments (Teoria sentimentelor morale) (1759), care i-a conferit o recunoaştere imediatã. Capodopera sa The Wealth of Nations (Avittia naţiunilor) a apãrut în anul 1776. Aceastã lucrare remarcabilã constituie prima şi pânã acum singura paradigmã completã, a ştiinţei economice. Ea a devenit de asemenea o forţã extrem de importantã care a contribuit la schimbarea politicii economice engleze.

II. Climatul epocii lui Adam Smith

Adam Smith şi-a început demersul ştiinţific din Avuţia Naţiunilor cu aceeaşi întrebare pe care şi-au pus-o mulţi dintre cei care s-au ocupat de probleme ale economiei, între care mercantiliştii şi fiziocraţii, „ce este bogăţia şi cum poate fi ea sporită?”. Răspunsul lui A. Smith conţine multe deosebiri între opiniile sale şi cele ale mercantiliştilor şi fiziocraţilor. El critică viziunile mercantiliştilor şi fiziocraţilor despre bogăţie, considerând că prima este greşită, iar cealaltă este unilaterală.

Mercantiliştii şi fiziocraţii foloseau termenul de bogăţie, iar A. Smith îl introduce, alături de acesta, pe cel de avuţie. În limba engleză, echivalentul bogăţiei este riches, iar cel al avuţiei este wealth, aşa cum rezultă din titlul lucrării capitale semnată de către A. Smith.Cartea Avuţia naţiunilor (1776) a lui Adam Smith, ca multe alte mari lucrări, reprezintă produsul epocii sale. În ultimul sfert al veacului al XVIII-lea, scena engleză a afacerilor era deja dominată de întreprinzătorul capitalist care angaja muncă salariată. Agricultura deţinea încă rolul preponderent în economie, dar paşii înainte făcuţi în domeniul tehnicii, în special în industria textilă şi metalurgică aveau să se constituie în ceea ce numim Revoluţia industrială. Anglia trecuse prin perioada sa de protecţionism extrem şi comerţul exterior făcea mari progrese pe măsură ce uriaşele companii comerciale îşi pierdeau privilegiile acordate de stat. Cu toate acestea, restricţiile şi reglementările erau încă numeroase şi împovărătoare, în special cu coloniile, iar momentul dizidenţei faţă de aceste practici venise. Lucrarea Avuţia naţiunilor reprezintă, înainte de toate, un atac la adresa principiilor si practicilor mercantiliste.

Avuţia naţiunilor nu constituie, aşa cum s-a afirmat uneori în mod eronat, o pledoarie în favoarea extinderii industrializării şi a promovării intereselor oamenilor de afaceri. Dimpotrivă, Smith îşi îndreaptă unele din cele mai virulente critici împotriva manufacturierilor şi comercianţilor, rezervându-şi simpatia pentru muncitori şi elogiind agricultura. Trebuie de asemenea să ne reamintim că Revoluţia industrială se afla pe atunci doar în faza sa embrionară. Industriile lânii şi inului, care se numărau printre cele mai importante, erau încă organizate în unităţi familiale şi nu în fabrici. Anglia epocii lui Smith era în primul rând comercială şi agricolă mai degrabă decât industrială. Dar nu e mai puţin adevădrat că doar câteva decade mai lipseau până la Revoluţia industrială propriu-zisă.

Epoca lui Smith este de asemenea marcată de profunde schimbări ale relaţiilor sociale şi politice. Ideile liberalismului politic se vehiculau în Anglia înainte ca Revoluţia franceză să-şi sune apelul de libertate. În acest cadru, teoria economică se îmbogăţeşte şi ea cu noi concepte şi îşi lărgeşte aria de cercetare. Lucrarea lui Cantillon Essai sur la nature du Commerce en general (1755) şi cea a lui Sir James Steuart Inquiry into the Principles of Political Economy (2 volume, 1767) au constituit un serios efort în direcţia studiului sistematic al funcţionării economiei. William Petty (1623-1687) formulase cu succes problema valorii, care avea să devină punctul focal al teoriei clasice. Se înregistrau de asemenea progrese în înţelegerea naturii banilor, a determinării dobânzii şi a importanţei şi avantajelor comerţului liber. Dar în ciuda reuşitei unora dintre aceste eforturi de pionierat, cercetarea economică era departe de a fi una sistematică. Este marele merit al lui Smith şi al autorilor care 1-au urmat în tradiţia clasică, acela de a fi pus ordine într-un câmp de investigaţie aflat în mare masură la voia întâmplării şi nesistematizat.

Fundamentele filosofice şi psihologice ale lucrăirii Avuţia naţiunilor

Obiectul filosofiei morale, în opinia lui Smith, era fericirea şi bunăstarea umană. Filosofii morali antici conştientizau acest lucru, întrucât îşi propuneau să examineze fericirea şi perfecţiunea omului, privit nu numai ca individ, dar şi membru al unei familii, al unui stat şi al omenirii. Această viziune era profund diferită de cea existentă în Evul Mediu, când se considera că fericirea este incompatibiă cu virtutea şi că singura virtute adevarată este jertfa de sine. Deşi progresul material al lumii moderne a facut vederea medievală asupra moralităţii tot mai lipsită de temei, ea a persistat totuşi până în secolul al XVIII-lea, find reliefată, de exemplu, într-¬un eseu intitulat The Fable of the Bees, or Private Vices and Public Benefits, scris de Dr. Bernard de Mandeville. Teza lui Mendeville era aceea că viciile umane, în special goana după lux şi câştig material generează avuţie. Prin urmare, dacă virtutea jertfei de sine ar fi fost practicată, progresul material ar fi ajuns la un impas.