Alimentația și rolul ei în dezvoltarea activității de turism în localitatea Magura, Județul Brașov

INTRODUCERE

Ca fenomen continuu, turismul s-a născut dintr-o necesitate şi a căpătat amploare pe măsură ce mijloacele de transport au evoluat, comsumul de energie psihică şi nervoasă a crescut, iar mediul urban la îndepărtat pe om din mijlocul naturii, singura în stare să-l purifice şi să-i redea forţele cheltuite.

Componentă a produsului turistic, alimentaţia publică influenţează calitatea prestaţiei turistice în ansamblul ei.

În perioada actuală, legătura dintre serviciile de alimentaţie publică şi oferta turistică s-a accentuat. Este o legătură profundă, de dezvoltare sincronă şi intercondiţionare, fapt demonstrat şi prin preluarea în limbajul curent a unor sintagme, cum ar fi "Vacanţa gastronomică", "Vacanţa dietetică" ş.a.

Această legătură dobândeşte noi valenţe în condiţiile în care gastronomia devine elementul de selecţie a destinaţiei turistice şi unica sursă de câştigare a unui avantaj competitiv pe piaţa concurenţială dată.

Alimentaţia publica este, totodată, un sector integrat în activitatea de turism.

Sectorul de alimentaţie publică se încadrează în grupul serviciilor de bază turistice, revenindu-i sarcina de a asigura pe întreaga durată a călătoriei, condiţiile necesare pentru procurarea şi servirea hranei turistului.

Serviciile de alimentaţie publică constituie una din componentele prestaţiei turistice care reflectă poate cel mai fidel şi mai repede relaţia eficienţă-calitate, exprimând atât punctul de vedere al producătorului cât şi al consumatorului

CAPITOLUL I

NOŢIUNI TEORETICE

Conţinutul şi particularităţile serviciilor de alimentaţie publică

Alimentaţie publică, alături de transport şi cazare, constituie o componentă importantă a activităţii din domeniul turismului, încadrându-se structural în categoria serviciilor de bază.

Ca activitate economică, alimentaţia publică este deosebit de complexă şi nu se rezumă doar la satisfacerea nevoilor turiştilor. Datele statistice, mai ales cele din ţările cu un turism foarte dezvoltat, asemenea S.U.A, arată că o mare parte din venituri, circa 25%, adică aproximativ 280 miliarde de dolari, se obţin din activităţile de turism, iar din acesti bani, circa 8 miliarde, sunt cheltuiţi pe mâncare şi băutură. De aici putem face o concluzie, că alimentaţia publică reprezintă o componentă de bază a prestaţiei turistice.

În perioada actuală, legătura dintre serviciile de alimentaţie publică şi oferta turistică s-a accentuat. Este o legătură profundă, de dezvoltare sincronă şi intercondiţionare, fapt demonstrat şi prin preluarea în limbajul curent a unor sintagme, cum ar fi "Vacanţă gastronomică", "Vacanţă dietetică" ş.a.

Această legătură dobândeşte noi valenţe în condiţiile în care gastronomia devine elementul de selecţie a destinaţiei turistice şi unica sursă de câştigare a unui avantaj competitiv pe piaţa concurenţială dată.

Pentru a se încadra în serviciile de bază ale produsului turistic, unităţile de alimentaţie publică trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe:

- să fie prezentă în toate momentele importante ale consumului turistic (puncte de îmbarcare, mijloace de transport, locuri de destinaţie sau sejur, puncte de agrement) pentru a putea răspunde unei palete largi de trebuinţe. Acestea presupun adaptarea activităţii (varietatea sortimentală, program, structura serviciilor) la locul şi momentul oferirii prestaţiilor;

- să asigure o diversitate structurală atât a preparatelor, cât şi a serviciilor oferite pentru a răspunde cât mai bine diferitelor trebuinţe. Aceasta presupune existenţa unei varietaţi de tipuri de unitaţi în concordanţa cu cerinţele foarte diferite ale clientului ;

- să fie corelată (adaptată) cu particularităţile formei de turism atât în ceea ce priveşte varietatea sortimentală, cât şi orarul de funcţionare a unităţilor ;

- să satisfacă atât exigenţele turiştilor autohtoni, căt şi a celor străini. Aceasta presupune prezenţa în structura ofertei de alimentaţie atât a produselor zonei pe care o vizitează, cât şi a unora comune majorităţii bucătariilor lumii ;

- să reprezinte un element de selecţie a destinaţiilor de vacanţă atunci când celelalte componente ale ofertei sunt comparabile sau doar apropiate, contribuind la creşterea atractivităţii voiajelor şi a destinaţiilor de călatorie ;

- să constituie chiar motivaţia principală a călătoriei : este cazul unor produse turistice în care componenta dominantă este gastronomia si care se adresează unor segmente largi de consumatori, de la cunoscători si experţi la amatori, de la gurmanzi la oamenii obisnuiţi.

Alimentaţia publică/alimentaţia/restauraţia cuprinde întreaga producţie şi distribuţie de mâncare şi băuturi, respectiv, după caz, pregătirea preparatelor culinare şi a produselor de patiserie-cofetărie, aprovizionarea cu mărfuri, consumul produselor pe loc sau în afara unităţilor, cât şi crearea unei ambianţe favorabile destinderii şi recreării clienţilor.

Activitatea de restauraţie este marcată de cele cinci caracteristici principale ale serviciilor: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea (eterogenitatea), perisabilitatea (non-durabilitatea) şi absenţa proprietăţii.