Analiza Comerțului Exterior și a Politicii Comerciale a României și Impactul lor Asupra Acestei Țări

Întroducere

Actualitatea temei. In epoca noastra, nici o ţară, indiferent de mărimea sau bogăţiile sale, nu-şi poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din producţia proprie. Ca urmare, fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior. Activitatea de comerţ exterior cuprinde: în raporturile cu străinătatea privind vînzarea-cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestarile de servicii, transporturile şi expediţiile internaţionale, proiectarea şi executarea de lucrări, asistenţa sau colaborare tehnică, vînzarea sau cumpărarea de licenţe pentru folosirea brevetelor de invenţii sau a procedeelor tehnologice, consignaţia sau depozitul, reprezentarea şi comisionul, operaţiunile financiare, asigurările şi turismul şi, în general, orice acte sau fapte de comerţ. Formele tradiţionale de comerţ exterior sunt:

a) importul de marfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care se cumpară mărfuri din alte ţări şi se aduc in ţară pentru consumul productiv şi neproductiv; într-un sens mai larg, în cadrul importului se include şi aşa-numitul import invizibil, adică serviciile procurate de o anumită ţară din alte ţări în domeniile transporturilor, asigurarilor, creditului, turismului, licentelor etc.;

b) exportul de marfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vînd în alte ţări; într-un sens mai larg, şi exportul cuprinde aşa-numitul export invizibil.

In vederea favorizării schimburilor române economice cu diferite state s-a decis introducerea tarifului vamal. Acesta reprezintă un sistem de taxe vamale care se aplică, de regulă, asupra mărfurilor importate, diferenţiat, pe categorii de mărfuri şi pe ţări, în funcţie de interesele economice ale ţării noastre.

Alături de formele tradiţionale de comerţ exterior, o extindere din ce in ce mai mare cunoaste in zilele noastre, cooperarea economică internatională. Aceasta reprezintă o forma superioara a legăturilor economice dintre state, în care se împletesc elemente din domeniul producţiei cu cele din sfera circulaţiei, cele din economie cu cele din ştiinţă şi tehnică, presupun existenţa unei legături mai strînse şi pe perioade mai lungi între parteneri.

Creşterea economică a oricărei ţări este rezultatul acţiunii conjugate a două categorii de factori: interni şi externi. Cei interni, legaţi de eforturile pe care le face fiecare popor pentru a-şi dezvolta economia, au un rol determinant. Cei externi, legaţi de participarea ţărilor la circuitul economic mondial influenţează creşterea economică în mod nemijlocit, prin intermediul factorilor interni multiplicîndu-le sau diminuându-le forţa.

Printre factorii externi, un rol deosebit de important şi in continuă creştere are comerţul exterior. Influenţa acestui factor asupra creşterii economice se exercită sub mai multe forme. In primul rand, comerţul exterior asigură infăptuirea realizării produsului social chiar în condiţiile în care structura cererii diferă de structura ofertei.

Se stie că asigurarea unei eficienţe a producţiei presupune un anumit volum minim al acesteia. Daca acest volum depaşeşte capacitatea de absorbţie a pieţei interne, asigurarea unei producţii eficiente impune apelarea la piaţa externă. Pe de alta parte, anumite produse fie că nu pot fi obţinute în producţia internă fie că nu se justifică din punct de vedere economic a se obţine din producţia internă. Şi într-un caz şi în celălalt aceste produse se pot obţine numai de pe piaţa externă.

În al doilea rând, comerţul exterior determină sporirea sau diminuarea venitului naţional produs în exterior, in funcţie de raportul dintre valoarea naţională şi valoarea internaţională a mărfurilor care fac obiectul comerţului exterior.

Obiectul cercetării. Evoluţie exporturilor, importurilor, şi a principalilor indicatori a creşterii economice în Romînia şi Republica Moldova.

Scopul şi obiectivele lucrării. Analiza evoluţiei comerţului exterior al Romîniei de-a lungul perioadei de tranziţie către economie de piaţă şi creşterea economică din primii şapte ani a secolului XXI. Impactul dezvăltării exporturilor asupra situaţiei socio-economice a ţării în general şi nivelul de competitivitate pe plan internaţional. Căutarea medodelor de stimulare a exportului. Evoluţia relaţiilor comerciale ale Romîniei şi Republicii Moldova.

Importanţa Lucrării. Prezenta lucrare cuprinde o analiză aprofundată a comerţului exterior al Romîniei din punct de vedere socio-economic şi din punct de vedere a competitivităţii ţării pe plan internaţional. În concluzii au fost propuse o serie de metode de stimulare a exportului, din practica internaţională, care pot fi utilizate atît în cadrul economiei româneşti cît şi a Republicii Moldova.

Structura lucrării. Teza este compusă din întroducere, trei capitole, concluzii şi propuneri, bibliografie, şi cuprinde 79 de pagini. 19 tabele şi 6 grafice.

În Capitolul I „Analiza comerţului al României în perioada anilor 1990-2007” a fost analizat aprofundat comerţul exterior al Romîniei, în perioda anilor 1991-2007, din punct de vedere a structurii grupei de mărfuri exportate şi structurii geografice a comerţului extern. De asemenea, au fost evidenţiate principalele tendinţe şi particularităţi ale comerţului exterior al Romîniei.

În Capitolul II „Politica comercială a României şi competitivitatea internaţională”, a fost analizată baza juridică a comerţului extern al Romăniei, reglemăntările de bază adoptate în perioda de tranziţie la economie de piaţă şi nivelul de competitivitate pe plan internaţional.

În Capitolul III „Evoluţia relaţiilor comerciale între RM şi România”, au fost analizate relaţiile comerciale bilaterale ale Romîniei şi Republicii Moldova, în perioadele anilor 1990-2002 şi 2002-2007. Au fost evidenţiate principalele tendinţe ale cooperarării economice comerciale a acestor ţări vecine.