Analiza Critică a Procesului Bugetar de Stat în România

Introducere

Procesul bugetar, sub aspectul conţinutului, reprezintă ansamblul acţiunilor şi măsurilor

întreprinse de instituţiile abilitate ale statului în scopul concretizării politicii fi nanciare aplicate de

autoritatea guvernamentală.

Derularea procesului bugetar presupune existenţa unor resurse fi nanciare, pre cum şi

alocarea lor în scopul furnizării către populaţie a bunurilor şi serviciilor publice.

Instrumentul în care îşi găsesc refl ectarea toate resursele fi nanciare publice şi cheltuielile

publice îl constituie bugetul general consolidat.

Acesta cuprinde ansam blul bugetelor care refl ectă fl uxurile de venituri şi de cheltuieli

ale sectorului public, şi anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul

asigurărilor sociale de sănătate, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezo reriei

statului, bugetele diferitelor instituţii publice, bugetul creditelor externe con tractate sau garantate

de stat, bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Pentru ca acest complex sistem de bugete să devină operaţional, este nece sară, ca

o premisă esenţială, elaborarea politicii fi nanciare a guvernului pentru o anumită perioadă. Se

impune, deci, existenţa cadrului juridic care să reglementeze, pe de o parte, categoriile şi nivelurile

impozitelor, taxelor şi contribuţiilor percepute de la persoanele fi zice şi juridice, iar, pe de altă

parte, destinaţiile spre care pot fi orientate alocaţiile bugetare în vederea furnizării de bunuri şi

servicii publice.

Având la bază un anumit cadru legislativ, care trebuie să se afl e în concordanţă cu

obiectivele programului de guvernare aprobat de parlament, executivul poate declanşa procesul

bugetar.

Etapele consecutive ale procesului bugetar se referă la:

a) elaborarea proiectului de buget;

b) aprobarea bugetului;

c) executarea bugetului;

d) controlul execuţiei bugetului;

e) raportarea execuţiei bugetului;

f) aprobarea contului general de execuţie a bugetului.

Dincolo de unele particularităţi, care pot exista într-o ţară sau alta, generate de gradul

de dezvoltare a democraţiei şi de experienţa acumulată în domeniul fi nan ţelor publice, procesul

bugetar prezintă o serie de caracteristici comune, care-i conferă acestuia trăsăturile specifi ce unui

proces:

5

- decizional, deoarece conţinutul său constă în alocarea unor resurse bugetare

limitate în raport cu nevoile societăţii pentru bunuri şi servicii publice.

Stabilirea destinaţiilor de alocare a resurselor bugetare presupune realizarea, în prealabil,

a unui proces complex de inventariere a nevoilor societăţii, urmat de ierarhizarea priorităţilor

acesteia şi, în fi nal, de selectare a categoriilor de bunuri şi servicii publice care satisfac într-o

măsură cât mai ridicată obiectivele economico-sociale ale ţării la un moment dat;

- democratic, pentru că în cursul derulării etapelor procesului bugetar se mani

festă atât atributele statului de drept - între care cel a! separaţiei puterilor în stat,

cât şi posibilitatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de

cetăţeni care deţin majoritatea politică de decizie;

- preponderent politic, deoarece opţiunea pentru un anumit tip de politică eco

nomică, în general, de politică fi nanciară şi monetară, în special, toate refl ectate în

conţinutul bugetului, reprezintă un act specifi c deciziei politice a forţelor majoritare

în parlament.

La rândul lor, forţele politice majoritare reprezintă, în forul legislativ al ţării, interesele

economico-sociale ale anumitor grupuri de cetăţeni, care le-au acordat votul la desemnarea

parlamentului. Optând pentru un tip sau altul de politică fi s cală şi selectând anumite destinaţii de

alocare a resurselor bugetare, reprezentanţii forţelor politice care decid asupra bugetului adoptă,

cu certitudine, o hotărâre de ordin politic;

- cu continuitate ciclică, pentru că etapele procesului bugetar sunt stabilite prin

legi specifi ce, cu precizarea termenelor concrete de derulare şi fi nalizare a fi ecărei

faze, în baza principiilor anualităţii şi publicităţii bugetare;

- de larg impact public, cu implicaţii la nivel macro şi microeconomic, care se

manifestă atât în plan economic, cât şi social. Fundamentarea bugetului se înscrie

ca o componentă esenţială a procesului de stabilizare macroeconomică durabilă,

prin aceea că soldul bugetului infl uenţează, direct şi indirect, atât evoluţia creşterii

economice, a nivelului preţurilor, a şomajului, cât şi dinamica ratei dobânzii şi a

soldului contului curent al balanţei de plăţi. Totodată, prin consecinţele unei anu

mite opţiuni de politică financiară, reflectată şi în conţinutul bugetului, la nivel

microeconomic, operatorii resimt influenţe pozitive sau negative în activitatea lor

curentă.