Cuprins
- INTRODUCERE 5
- CAPITOUL 1 PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. APA SERV S.A. FAGARAS 6
- 1.1 Identificarea S.C. APA SERV S.A 6
- 1.2 Obiectul de activitate al S.C. APA SERV S.A 6
- 1.3 Scurt istoric al S.C. APA SERV S.A 7
- 1.4 Structura organizatorică a S.C. APA SERV S.A 7
- 1.5 Strategii de dezvoltare ale S.C. APA SERV S.A 8
- CAPITOLUL 2 LEGEA CONTABILITĂŢII NR. 82 / 1991. BILANŢUL CONTABIL, CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE, ANEXA LA BILANŢ POTRIVIT LEGISLAŢIEI ROMÂNE 9
- 2.1 Modelul bilanţului contabil 10
- 2.2 Contul de profit şi pierdere 14
- 2.3 Anexa la bilanţ 18
- 2.4 Raportul de gestiune 19
- CAPITOLUL 3 UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE 20
- 3.1 Piaţa unică, lărgirea şi admiterea 22
- 3.2 Procesul de lărgire 23
- 3.3 Legislaţia actuală a Uniunii Europene relevantă pentru contabilitate 25
- 3.3.1 Directiva a IV-a a CEE (78 / 660 / EEC) – situaţii financiare anuale 26
- 3.3.2 Directiva a VII-a a CEE (83 / 349 / EEC) – situaţii financiare consolidate 36
- CAPITOLUL 4 BILANŢUL CONTABIL – DOCUMENT CONTABIL DE SINTEZĂ A FLUXURILOR INFORMAŢIONALE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII 39
- 4.1 Bilanţul contabil – concepţia statică 40
- 4.2 Bilanţul contabil – concepţia dinamică 42
- 4.3 Abordări contemporane privind bilanţul contabil 43
- 4.4 Clasificarea bilanţului contabil 46
- 4.4.1 Bilanţul contabil potrivit normelor contabile internaţionale 46
- 4.4.2 Bilanţul contabil potrivit concepţiei americane, anglo-saxone şi france-
- ze 47
- CAPITOLUL 5 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE – INSTRUMENT AL DIAGNOSTICULUI ECONOMICO-FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII 53
- 5.1 Directivele CEE şi normele contabile internaţionale 53
- 5.2 Contul de profit şi pierdere potrivit concepţiei americane, anglo-saxone şi fran-
- ceze 54
- 5.3 Contul de profit şi pierdere între natura şi destinaţia veniturilor şi cheltuielilor 58
- CAPITOLUL 6 DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR. ANA-
- LIZA FINANCIAR-PATRIMONIALĂ A ÎNTREPRINDERII 61
- 6.1 Scopul diagnosticului financiar al întreprinderii 66
- 6.2 Analiza indicatorilor potenţialului financiar (lichiditate-solvabilitate) 67
- 6.2.1 Analiza situaţiei nete 67
- 6.2.2 Analiza fondului de rulment 70
- 6.2.3 Analiza nevoii de fond de rulment 76
- 6.2.4 Analiza trezoreriei nete 77
- 6.2.5 Principalele rate ale structurii patrimoniale a intreprinderii 79
- 6.2.6 Principalele rate de echilibru si gestiune 87
- CAPITOLUL 7 STRUCTURI INFORMATICE 90
- CAPITOLUL 8 MĂSURAREA REZULTATULUI CONTABIL ÎN SIS-
- TEMELE CONTABILE ADAPTATE INFLAŢIEI 93
- 8.1 Sistemul contabil în costuri curente 94
- 8.2 Sistemul contabil în termeni reali 95
- 8.3 Stabilirea rezultatului contabil în condiţiile acceptării existenţei inflaţiei în Ro-
- mânia 96
- CONCLUZII ŞI PROPUNERI 98
- ANEXE 100
- BIBLIOGRAFIE 107
Extras din proiect
INTRODUCERE
În contextul reformei şi al tranziţiei la economia de piaţă, fiecare întreprindere se confruntă cu o serie de probleme care vizează în principal stabilirea locului pe care aceasta îl ocupă în spaţiul economic concret în care activează, obiectivul major spre care se îndreaptă, şansele de izbândă şi costurile implicate.
Problema gestionării şi administrării întreprinderii, indiferent de obiectul de activitate şi de scopul propus, este complexă, aprecierea diferenţelor de performanţă depinzând de natura întreprinderii, de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea patrimoniului.
Întreprinderea îşi desfăşoară activitatea fiind influenţată de factori externi (economici, sociali, politici, tehnologici, ecologici) asupra cărora nu poate avea nici o influenţă directă, deoarece evoluţia acestora nu este controlabilă la nivel microeconomic. În schimb, ea poate acţiona şi influenţa asupra elementelor discreţionare ale mediului (clienţi, furnizori, competitori), amortizându-le într-o anumită măsură efectele.
Activitatea financiară ce se desfăşoară la nivelul întreprinderilor simte nevoia unor reconsiderări teoretice şi aplicative pentru a deveni compatibilă cu exigenţele economiei de piaţă ce se conturează în ţara noastră.
Pentru a putea supravieţui, oricare întreprindere are nevoie de informaţii, fără de care procesul decizional prin care se conduce întreprinderea nu ar putea avea loc.
Lucrarea de faţă prezintă noţiuni, teorii, principii, funcţii şi tipuri de bilanţuri prezentate atât în literatura de specialitate din România, cât şi din străinătate.
Exemplul practic pe care l-am utilizat, vine să dea concretele acestei lucrări.
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. APA SERV S.A.
1.1 Identificarea S.C. APA SERV S.A.
S.C. APA SERV S.A este reorganizată în baza Legii nr. 15 / 1990, având statut de regie autonomă de interes local, sub tutela Consiliului Judeţean Braşov. S.C APA SERV S.A. este persoană juridică şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară.
Sediul regiei este în judeţul Braşov,localitatea Fagaras str.Negoiu nr.147; este înscrisă la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. de identificare J08 / 1232 / 2002 şi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat sub codul fiscal R14891745, având cont deschis la B.R.D. Fagaras nr. SV 5194430800, cont trezorerie nr. 5069/14891745. Telefon: 0268/211218, 0268/213282 – Fax: 0268/212965.
1.2 Obiectul de activitate al S.C. APA SERV S.A.
S.C. APA SERV S.A. are ca obiect principal de activitate captarea, tratarea, distribuirea şi epurarea apei, fiind autorizată să efectueze serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în localitatea Fagaras şi comunele limitrofe.
Pentru asigurarea calităţii apei şi protejarea mediului înconjurător s-au făcut eforturi deosebite în vederea tuturor componentelor care intervin în procesul tehnologic.
1.3 Scurt istoric al S.C. APA SERV S.A.
În mai 1934 Primăria Fagaras avizează proiectul de execuţie al alimentării cu apă, proiect întocmit de ing. Marcu Ioan, având ca obiective: captarea izvoarelor din Valea Sebesului şi Valea Sambetei, racordarea imobilelor oraşului cu branşamente executate din ţevi de fier.
În 1945 lucrările sunt terminate.
În 1954, judeţul Braşov dispunea de următoarele surse: sursa Ciucaş, sursa Răcădău, sursa Solomon formate din captările de izvoare, puţuri forate în diferite zone ale oraşului şi sursa de suprafaţă Tărlung.
Între 1957 sursa Tărlung este preluată de către Întreprinderea Comunală în vederea dezvoltării. Astfel se construiesc noi artere de apă, şi anume: rezervorul Dealul Melcilor, rezervorul Tâmpa.
Între 1985-1986 are loc realizarea sistemelor de foraj (surse subterane) Hărman-Prejmer şi Hărman-Sânpetru.
În august 1995, regia îşi extinde activitatea, transformându-se din regie municipală în regie judeţeană, preluând reţelele de alimentare cu apă din localităţile Ghimbav, Sânpetru, Feldioara, Hărman şi Tărlungeni.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Rentabilitatii pe Baza Situatiilor Anuale.doc