Analiza sănătății populației europei - tabagismul

1. Generalităţi

Legislaţia din tot mai multe ţări îngrădeşte drepturile fumătorilor prin interdicţia practicării acestui obicei nefast în locuri publice. Fumatul se situează printre primele rânduri în ceea ce priveşte factorii de risc pentru sănătate. Zeci de ţări europene şi nu numai se adună prin reprezentanţii lor la masa tratativelor pentru a pune la punct o strategie împotriva acestei probleme. Argumentele care clasifică fumatul drept un factor de risc pentru sănătatea populaţiei sunt nenumărate şi vin din partea cercetătorilor, epidemilogilor, medicilor şi chiar a apărătorilor mediului înconjurător. Aceştia din urmă consideră că ţigara este o afacere care îi priveşte, de vreme ce fumul produs de ea poluează aerul din casa fumătorilor, de la serviciu, şi din locurile publice. Ca orice altă substanţă toxică din mediu cu repercursiuni negative asupra vieţii, tutunul este direct responsabil de o diminuare semnificativă a duratei de viaţă.

Un studiu recent arată că anual, peste 500.000 de persoane mor prematur numai în Europa din cauza fumatului în timp ce la nivel mondial mor 5 milioane. La un fumător din patru speranţa de viaţă se micşorează cu până la 20 de ani şi se soldează cu deces înainte de 65 de ani. Consumul de tutun antrenează, în medie, o diminuare a duratei vieţii cu: 2-3 ani pentru 10 ţigări pe zi; 5-7 pentru 20 de ţigări pe zi; 8-10 ani pentru 40 de ţigări pe zi. În raport cu un nefumător, riscul de cancer prezentat de un fumător este de 10 ori mai mare pentru plămâni, de 7 ori mai mare pntru faringe; de 4 ori mai mare pentru cavitatea bucală şi esofag; de 2 ori pentru vezică.

Frecvenţa cancerului la plămâni este direct proporţională cu numărul ţigărilor fumate zilnic. Incidenţa este deja crescută începând de la 5 ţigări pe zi, în sus. În Anglia moratalitatea prin cancer de plămâni este de 17 ori mai mare la fumători decât la nefumători. În 1985, pentru prima dată, în S.U.A., decesele cauzate de cancerul de plămâni au depăşit pe cele de cancer de sân, în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 55 şi 74 ani.

„British Medical Journal” susţine că fiecare ţigară fumată scurtează viaţa cu 11 minute. Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au ajuns la această concluzie luând în calcul diferenţa între speranţa de viaţă a fumătorilor şi nefumătorilor, cu o diferenţă de 6,5 ani. Aceiaşi cercetători au afirmat că fiecare pachet de ţigări fumat înseamnă scurtatrea vieţii cu 3 ore şi 40 de minute. Cercetările recente au demonstrat că dependenţa de nicotină este mai mare decât dependenţa de droguri. La baza accestei afirmaţii stau statisticile care demonstrează că:

o 80% dintre fumători au încercat să renunţe la acest viciu, dar mai mult de jumătate nu au reuşit;

o 50% dintre fumători renunţă la ţigări după operaţia de cancer pulmonar;

o 40% nu renunţă nici după extirparea laringelui;

o 38% dintre fumătorii care au suferit un infarct de miocard reîncep să fumeze cât sunt încă spitalizaţi.

2. Măsurarea fenomenului

La nivel mondial, tabagismul reprezintă unul din cele mai mari pericole din domeniul sănătăţii publice. În lume există peste un miliard de fumători, iar vânzările din acest domeniu continuă să crească mai ales în ţările cu venituri medii. Mai mult decât atât, sursele arată că mai mult de 80% dintre fumătorii planetei trăiesc în ţările slab dezvoltate, iar acest viciu omoară aproximativ jumătate din numărul total al fumătorilor. Fumatul este un factor de risc pentru 6 din principalele 8 boli cauzatoare de moarte din lume.

Având în vedere faptul că există o întârziere de câţiva ani între momentul

când oamenii au început să fumeze şi momentul când au apărut problemele de sănătate, această epidemie este abia la început. În secolul 20 au fost înregistrate 100 de milioane de decese datorate fumului, iar dacă situaţia actuală nu se modifică, vor fi aproape 1 miliard de decese în secolul 21. Decesele având principal motiv fumatul vor fi mai multe de 8 milioane pe an, până in 2030, iar 80% dintre aceste decese vor avea loc în ţările în curs de dezvoltare.

Situaţia actuală

La nivelul Europei s-a estimat că în rândul adulţilor fumători intră 28,6% din populaţia totală. Din acest procent, 40% sunt bărbaţi: în 14 ţări – majoritatea din Europa de Est – există o predominare a populaţiei de sex masculin care fumează, în timp ce în 12 ţări – majoritatea din Europa de Vest – bărbaţii fumători reprezintă mai puţin de 30% din totalul fumătorilor (Fig. 1). Estimativ, numărul femeilor fumătoare din această regiune este mai mic de 18,2%: în 24 de ţări (majoritatea din Europa de Vest) există un număr mai ridicat de funătoare, în timp ce în 8 ţări din Europa de Est numărul lor nu depăşeşte 10% din totalul fumătorilor (Fig. 2).