Apariția și Dezvoltarea Pieței Valutare în România

Domeniu: Economie

Conține 17 fișiere: doc, xls

Pagini : 98 în total

Cuvinte : 82948

Mărime: 710.69KB (arhivat)

Publicat de: Fiodor Georgel Ene

Puncte necesare: 9

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CUPRINS
CAP 1 APARITIA SI DEZVOLTAREA PIEŢELOR VALUTARE
1.1 APARITIA SI DEZVOLTAREA PIETEI VALUTARE IN PLAN INTERNATIONAL
1.1.1. Originile pietei eurodolarului
1.1.2. Dezvoltarea pietei eurodolarului
1.1.3. Tendintele pietei eurodolarului
1.2. PIAŢA VALUTARA ASTAZI
1.2.1. Valuta. Piaţa valutară
1.2.2. Dinamica speculei valutare
1.2.3. Pozitii “peste noapte”(overnight)
1.2.4. Mecanisme ale pietei valutare
CAP 2 CARACTERISTICI ALE PIEŢEI VALUTARE DIN ROMÂNIA
2.1.Operatiuni valutare desfasurate pe teritoriul Romaniei
2.1.1 Operatiuni valutare curente (de cont curent)
2.1.2 Operatiuni valutare de cont financiar si de capital
2.1.3 Conturi in valuta
2.2 Piata valutara in Romania
2.2.1. Formarea şi dezvoltarea pieţei.
2.2.2 Structura pieţei valutare
2.2.3 Licitaţiile valutare
2.2.4. Piaţa valutară interbancară.
2.2.4.1 Mecanismul tranzactiilor pe piata valutara interbancara
2.2.4.2 Conditii de autorizare a participantilor
2.2.4.3 Principii de desfăşurare a tranzacţiilor pe piaţa valutară interbancară
2.2.4.4 Cerinţe ale dezvoltării pieţei valutare interbancare
2.2.5. Casele de schimb valutar
2.2.5.1 Conditii de autorizare
2.2.5.2 Operatiuni de schimb valutar
2.2.5.3 Conturile in valuta si in lei ale caselor de schimb valutar
2.2.5.4 Evidenta si raportarea tranzactiilor
2.2.6. Tipuri de tranzacţii derulate pe piaţa valutară din Romania
2.2.7 Participanţii pe piaţa valutară din Romania
2.2.8 Rolul operaţiunilor pe piaţa valutară
EVOLUTIA CURSULUI DE SCHIMB SI A PIETEI VALUTARE
3.1 Factori de influenta ai cursului de schimb
3.1.1 .Rata inflatiei
3.1.2. Rata dobinzii
3.1.3. Balanta de plati
3.1.4. Operatiuni speculative si de arbitraj
3.1.5. Performanta de ansamblu a economiei
3.2 Principalele etape in evolutia cursului de schimb si a pietei valutare
OPERATIUNI SPECIFICE TREZORERIEI VALUTARE
4.1 Operatiuni specifice pietei monetare internationale(Money Market)
4.1.1 Piata monetara internationala
4.1.2 Tranzactii acoperite
4.1.3 Tranzactii neacoperite
4.2 Operatiuni de schimb valutar (Foreign Exchange)
4.2.1 OPERAŢIUNI SPOT
4.2.1.1 Definitie
4.2.1.2 Cursul spot
4.2.1.3 Valuta cotata. Valuta de baza.
4.2.1.4 Metode de cotare
4.2.1.5. Cursuri cross (cross-rates)
4.2.2. OPERAŢIUNI FORWARD
4.2.2.1. Definire. Rol.
4.2.2.2. Data forward
4.2.2.3. Cursul forward. Comparatie curs spot – curs forward
4.2.2.4. Modul de calcul al ratei forward
4.2.2.5. Formula de calcul al punctelor forward
4.2.2.6. Adaugarea s-au scaderea punctelor de forward
4.2.2.7. Costuri sau castiguri in cazul acoperirii ratelor forward
4.2.2.8. Cotarea ratelor forward
4.2.2.9. Forwarduri cross şi reciproce
4.2.2.10. F.R.A.- Forward Rate Agreement
4.2.2.11. Costul procentual al hedgingului prin operaţiuni forward
4.2.2.12. Studiu de caz - hedging prin operaţiuni forward
4.2.3. Operaţiuni swap
4.2.3.1 Definire. Rol.
4.2.3.2. Categorii de tranzactii swap
4.2.3.3. Calcularea ratelor de swap
4.2.3.4. Utilizarea operaţiunilor de swap
4.2.3.5 Cursurile swap în procente
4.2.3.6. Studiu de caz - hedging prin operaţiuni de swap
4.2.3.7. “Swap”-ul de valute
4.2.3.8. Swapul pe rata de dobanda
4.3 Tranzactii pe piata valutara interbancara.
4.4 Conexiuni piata monetara – piata valutara.

Extras din proiect

1.1 APARITIA SI DEZVOLTAREA PIETEI VALUTARE IN PLAN INTERNATIONAL

In societatea contemporana, volumul zilnic de schimburi valutare tranzactionat in Londra, New York,Tokio depaseste ceea ce produc multe tari industrializate, intr-un an intreg. Cativa oameni din “dealing room” ruleaza sume mai mari decat cifra de afaceri a unei companii internationale de varf. Scimbul valutar reprezinta astazi o mare afacere, insa ca profesie are o existenta de mii de ani, datand, de fapt, din perioada aparitiei banilor.

Secolul XIX a reprezentat ridicarea lirei sterline la rangul de principala moneda in schimburile comerciale internationale. Factorii principali care au condus la aceasta au fost:

• Rapida industrializare din Europa si America de Nord care a condus la dependenta de importuri de produse din Anglia, cum ar fi otelul si fierul.

• Dezvoltarea transporturilor si comunicatiilor engleze, care au permis expansiunea comertului international si a fluxurilor de capital implicate in tranzactii.

Din nefericire, odata cu dezvoltarea comertului sa marit si anvergura conflictelor internationale. Cand incepea razboiul intre principalele puteri coloniale in 1914, nimeni nu-si inchipuia consecintele devastatoare pe care acesta le va avea asupra economiei mondiale. Prabusirea economica postbelica a lovit puternic combatantii din primul razboi mondial si, odata cu crah-ul de pe Wall Streat din 1929, lumea intreaga a intrat intr-o accentuata perioada de recesiune economica, inflatia galopanta distrugand moneda unor state, cum ar fi de pilda, marca germana.

La sfarsitul anilor ‘ 30, cand economia incepea sa dea semne de revigorare, Europa se afla in fata unui alt conflict distrugator. Statele Unite au “profitat” de situtia creata pentru a-si consolida pozitia de principala putere economica. Industria americana avea clienti in toata lumea si platile se faceau in dolari. Treptat, dolarul a inlocuit total lira si a devenit principala moneda in schimburile internationale.

Dupa al doilea razboi mondial, guvernele aliate au dorit sa evite pe viitor repetarea haosului economic si monetar din anii ‘20-’30.

Primul pas la reprezentat reconstructia sistemului monetar international. Conferinta Natiunilor Unite pe teme finaciare si monetare care a avut loc la Bretton Woods in iulie 1944, a dus la crearea Fondului Monetar International si a Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare.

Obiectivul Fondului Monetar International a fost sa creeze o stabilitate monetara si sa inlocuiasca restrictiile care stanjeneau comertul international. Noile reguli stabileau mentinerea si ajustarea ratelor de schimb. Valoarea fiecarei monede nationale era exprimata printr-o cantitate fixa de aur, numai ca sustinerea intregului esafondaj se baza pe convertibilitatea dolarului.

De asemnea, reconstructia economiei mondiale s-a produs mult mai rapid decat dupa primul razboi mondial datorita in special “Planului Marshall”, un program american de sustinere a vestului si estului Europei, in valoare de 12 miliarde de dolari.

Incepand cu sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, majoritatea tarilor isi onoreaza datoriile comerciale vanzand sau cumparand diferite monede contra dolarului.

De exemplu, o companie britanica care importa bunuri din Germania are de platit pentru acestea in marci germane; firma da ordin bancii sale din Anglia sa plateasca furnizoruilui in marci germane, in acelasi timp debitandu-i contul in lire streline.

Pentru a efectua aceasta tranzactie banca britanica trebuie sa obtina marci de pe piata internationala, deci cumpara marcile de la o banca germana si crediteaza contul in dolari al bancii germane, la New York. Banca engleza cumpara dolari contra lire, debitand contul firmei.

Schimbul intre cele doua monede, “trecand prin dolar” poarta numele de “cross”. Avand in vedere ca 90% din comertul international se baza pe schimburi de acest tip, dolarul ramane si dupa al doilea razboi mondial moneda internationala cea mai folosita in relatiile comerciale.

1.1.1 Originile pietei eurodolarului

In timpul perioadei de reconstructie postbelice, Uniunea Sovietica acumulase uriase depozite in dolari detinute in bancile New York-eze in favoarea bancii pentru Europa de Nord din Paris si a Moscow Narodny Bank din Londra, aceste banci fiind prelungirile Bancii Centrale sovietice. Odata cu escaladarea razboiului rece, sovieticii au inceput sa se teama ca aceste sume vor fi “inghetate” de catre americani.

Pentru a preantampina aceasta miscare, sovieticii au transferat depozitele in dolari in banci europene. Acesti dolari nu mai puteau fi considerati capitaluri sovietice. Principalii depozitari erau bancile franceze nationalizate ce aveau sedii si in Londra. Alegerea a fost motivata pe de o parte de faptul ca, in Franta, comunistii erau puternic reprezentati, iar pe de alta parte datorita libertatii pietei londoneze. In plus, Londra avea stabilite relatii eficiente cu piata new york-eza, in special datorita participarii firmei de asigurari Lloyd's la aceasta.

Eurodolarii sunt dolari detinuti de banci aflate in afara jurisdictiei americane referitoare la bancile autohtone. Actualmente dolarii sunt fizic in Statele Unite dar sunt inregistrati in conturile deschise la bancile americane de catre banci straine, state suverane, companii si persoane fizice.

Prefixul “euro” nu se refera la faptul ca euro dolarii trebuie sa fie detinuti de catre banci europene sau in Europa, deoarece s-au pus bazele tranzactiilor cu eurodolari si in locuri “exotice” cum ar fi Antilele Olandeze si Insulele Cayman, precum si Hong Kong, Singapore (asa numita piata a asiadolarilor), Bahrein si alte centre financiare.

Dupa implementarea in 1981 a facilitatilor financiare internationale, chiar si bancilor care opereaza in New York li s-a permis sa opereze cu eurodolari. Efectul a fost acela ca piata eurodolarilor a devenit o piata internationala de capitaluri care nu este supusa acelorasi restrictii care se aplica bancilor autohtone. Indiferent de locul in care se fac inregistrarile, important este ca orice tranzactie in dolari efectuata intre doua banci situate de o parte si de alta a oceanului trebuie reflectata printr-o tranzactie echivalenta intre un platitor si un beneficar in New York.