Banii și originea lor

Banii constituie o categorie economica foarte larga si complexa. Aparitia lor a reprezentat una din cele mai ingenioase creatii ale omenirii, ea fiind o consecinta directa a dezvoltarii societatii, respective a schimbului de marfuri. Ei au facilitate functionarea economiei, au contribuit la dezvoltarea civilizatiei economice si la progresul societatii.

Schimbul de bunuri si servicii în societatile timpurii se desfasura pe baza unei întelegeri mutuale, de obicei între vecini.În decursul timpului, el se concentra în locuri special amenajate, denumite piete. Chiar si azi utilizam notiunea de economie de piata pentru a ne referi la o societate în care indivizii sunt specializati în activitati productive si îsi îndeplinesc cea mai mare parte a dorintelor prin schimb voluntar acceptat de partile contractante.

În diferite epoci, din diferite motive, diferitele popoare si civilizatii au acceptat diferiti mijlocitori ai schimbului, acestea fiind primele forme de bani cunoscute de societatea omeneasca. Putem da ca exemple: argila, ceramica, carapacea de broasca testoasa, dintii de delfin, vite, porci, tutun, sare, etc. În cele din urma a fost preferat aurul, datorita calitatilor sale. La început, aurul a circulat în calitate de bani sub forma de bucati brute, apoi de lingouri si bare de greutati egale. Principalul neajuns al acestei situatii consta în necesitatea cântaririi si verificarii puritatii aurului la fiecare act de vânzare-cumparare. Acest neajuns a fost înlaturat prin marcarea lingourilor si barelor, mai întâi de catre negustori, apoi de capeteniile feudale, orase si sate. Astfel s-a ajuns la folosirea monedelor de aur.

Pe teritoriul României, primele monede autohtone au fost drahmele din argint, batute în orasul pontic Histria in secolul V-IV î.e.n. Omenirea a folosit monede metalice cu valoare intrinseca, mai întâi din aur si argint, apoi din diferite aliaje timp de peste 26 de secole.

Baza aparitiei si existentei banilor o constituie schimbul de produse.

1.2. Evolutia banilor

Monedele de aur din epoca moderna erau perfect rotunde, echilibrate, bine reliefatecu inscriptii clare, zimtate pe margini, emise ca urmare a unor legi foarte precise. Acestea au început sa fie batute în Europa aproximativ din secolul al XVIII-lea. În primul deceniu al secolului al XX-lea, toate statele europene aveau moneda de aur proprie. Statul stabilea prin lege numele ,greutatea ,titlul si capacitatea monedei de a circula si stinge obligatiile. În functie de titlu si greutate se stabileau raporturi de schimb între diferitele monede de aur. Deoarece pentru cumparaturi de valoare mica ar fi fost necesare monede foarte mici de aur, care nu se puteau confectiona, alaturi de onedele de aur au circulat si monede divizionare din argint, arama si alte metale. Aaritia monedelor divizionare din alte metale decât aurul nu înseamna decât separarea functei banilorde valoarea lor fapt demonsrat practice ca în calitate debani ot functiona si alte lucruri lipsite de valoare, dar care sunt însemne ale valorii, astfel ca începând cu secolul al X-lea în China, respective secolele XVI-XVII în Europa ,apar si alte mijloace de schimb, respective bancnotele si banii de credit.

Banii au fost semne ale valorii care certificau ca posesorul lor este creditorul bancii emitente pentru suma de bani specificata pe bancnota. Acestea au circulat ca monede-hârtie, fiind convertibile la cerere, în moneda metalica cu valoare deplina. Faptul ca banii nu pot fi creati, la dorinta, de catre personae private sau agenti economici si ca exista în cantitate limitata îi încadreaza în categoria bunurilor economice rare. În zilele noastre, banii se prezinta sub urmatoarele forme:

- hârtia-moneda de diferite cupiuri;

- moneda divizionara metalica pentru operatiuni de mica dimensiune;

- banii de depozit sau cont, adica disponibilitate.

Aceste disponibilitati apar prin depunerea de catre anumite personane sau firme a unor bunuri, devize, numerar la banci sau alte institutii financiare. Depozitele respective pot fi: la vedere, în situatia în care proprietarul depozitului îl poate retrage partial sau total în orice moment; la termen, în situatia în care retragerea depozitului este conditionata de scurgerea unei perioade determinate de timp.

În schimbul acestor depozite, banca poate elibera creditorilor cecului, cartele speciale, cartele magnetice care servesc ca mijlocirea schimbului sau stingerea unor obligatii. De asemenea, pe baza depozitelor existente, banca face decontarile prinvirament între agentii economici si deschide credite pentru diferiti agenti economici.

Banii sunt orice bun cu destinatie speciala de a servi ca instrument de schimb si etalon de masurare, evaluare pentru toate celelalte bunuri. Banii fac ca schimbul de marfuri sa fie mult mai simplu prin eliminarea necazurilor si costului trocului. În stiinta economica moderna banii nu sunt niciodata definiti numai ca moneda, deoarece moneda si depozitele economisite au acelasi rol, adica servesc pentru plata marfurilor si serviciilor. Atâta timp cât moneda si depozitele înregistrate în cecuri au acelasi rol si atâta timp cât suntem interesati de ceea ce putem face cu banii, trebuie sa includem în definitia banilor depozitele economisibile exprimate cu ajutorul monedei. În timp ce definitia populara data banilor de„moneda“ este foarte îngusta pentru a fi utilizata în stiinta economica, exista o alta definitie populara a banilor care este prea larga. Aceasta definitie trateaza banii ca sinonim al „avutiei“. Daca aceasta utilizare particulara era urmata de stiinta economica amestecând banii cu statut real, stocurile de capital, actiunile si toate celelalte tipuri de avutie, am fi ignorat trasaturile distincte ale banilor. A treia definitie populara a banilor este de „venit“. Dar definind banii ca venit putem face o mare confuzie pentru ca modificarile ofertei de bani determina schimbari echivalente ale venitului. Banii reprezinta un stoc ceea ce înseamna ca exista o anumita cantitate în orice moment, în timp ce venitul este o curgere în timp.

În ciuda definirii banilor fie în sens îngust ca moneda, fie în sens larg incluzând toate formele de avutie, economistii definesc banii prin intermediul functiilor lor. Banii nu sunt considerati altceva decât mijloc de schimb, masura a valorii, mijloc de plati întârziate sau de stoc al avutiei.

Economia de schimb în conditiile contemporane este de necunoscut fara existenta banilor. Acestia fac parte din viata de zi cu zi a omului, reprezentând poate cel mai interesant instrument economic asupra caruia omul s-a aplecat pentru a-l întelege, pentru a-i descoperi natura, rolul si fuctiile lui. Principala întrebare care si-o pun specialisti este legata de natura banilor. Ei se intreaba ce sunt banii? Acestei întrebari i s-au dat mai multe raspunsuri. Clasicii economiei politice au demonstrat ca banii nu sunt altceva decât o marfa. Aceasta deoarece banii nu fac altceva decât sa îndeplineasca un rol, respectiv ei sunt un echivalent general al valorii tuturor marfurilor si un instrument de schimb. Ei au aparut spontan în urma unui lung proces istoric de dezvoltare a schimbului. Alti specialisti considera banii a fi rodul unei conventii la care oamenii ar fi ajuns pentru a usura schimbul, sau ar fi o fictiune juridica, respectiv o creatie a ordinii de drept.

Din alte puncte de vedere banii mai sunt considerati ca fiind un produs al schimb