Blocuri regionale din Europa și America

Blocuri regionale din Europa si America

1.CEFTA-Central European Free Trade Agreement

(Acordul Central European al Comerţului Liber)

CEFTA reprezintă cel mai important acord multilateral de liber schimb din Europa Centrală şi de Sud-est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia (Polonia) şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, având ca membri fondatori următoarele ţări: Cehia şi Slovacia, Polonia şi Ungaria.

Celor 4 membri li s-au alăturat ulterior Slovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1 ianuarie 1999), şi Croaţia (1 martie 2003).

CEFTA şi-a modificat componenţa de la 1 mai 2004, având în vedere că cinci dintre ţările parte (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria) au aderat la UE, rămânând în Acord Bulgaria, Croaţia şi România.

La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul de aderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se în proces de ratificare.

CEFTA este considerat o ‘‘antecameră’’ şi o etapă de pregătire a participării la piaţa internă comunitară, UE fiind de la început în favoarea formării şi funcţionării CEFTA. Principalul obiectiv urmărit de CEFTA a fost crearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea graduală a comerţului reciproc cu produse industriale şi agricole şi prin eliminarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului în perioada de tranziţie.

Preşedinţia CEFTA se asigură prin rotaţie. În anul 2006 preşedinţia a fost asigurată de România.

1.1Preocuparea pentru viitorul CEFTA

Principala preocupare a ţărilor membre CEFTA în ultima perioadă a fost viitorul acestui Acord, având în vedere faptul că de la 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea în UE, România şi Bulgaria au trebuit să se retragă din CEFTA.

La Reuniunea Primilor Miniştri ai ţărilor membre CEFTA din 29 noiembrie 2005 de la Zagreb, sub preşedinţia Republicii Croaţia, şefii delegaţiilor au acordat o atenţie deosebită viitorului Acordului, fiind unanimi în a sublinia, ca mesaj politic al Summit-ului, faptul că viitorul CEFTA poate fi asigurat numai prin extinderea sa.

Negocierile din cadrul Summit-ului primilor miniştri s-au concentrat pe redefinirea criteriilor de aderare, astfel încât să se asigure o bază mai largă de aderare la acest Acord.

Rezultatele reuniunii au fost influenţate şi de întâlnirea trilaterală a primilor miniştri din Bulgaria, Croaţia şi România care a avut loc la Barcelona, 28 noiembrie 2005 (cu prilejul Summit-ului Euro-Mediteranean), ocazie cu care s-a transmis un mesaj privind menţinerea CEFTA şi după aderarea României şi Bulgariei la UE.

Declaraţia Primilor Miniştri de la Zagreb a inclus un nou set de criterii de aderare la CEFTA, mai flexibile şi mai cuprinzătoare şi a creat premizele pentru realizarea unui acord unic de liber schimb în regiune, pornind de la CEFTA.

În acelaşi timp, în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est exista iniţiativa creării unui acord de comerţ liber în sud-estul Europei, a cărui realizare să aibă loc, în conformitate cu voinţa exprimată în Declaraţia ministerială de la Sofia, adoptată la reuniunea Mesei Regionale a Pactului de Stabilitate (10 iunie 2005), în cursul anului 2006.

Existau astfel două iniţiative în regiune pentru crearea unui acord de liber schimb, care trebuiau armonizate pentru a se obţine rezultatul dorit, şi anume un acord unic.

1.2. Summit-ul primilor miniştri din Sud-estul Europei, Bucureşti, 6 aprilie 2006

România, în calitate de preşedinte al CEFTA in 2006, împreună cu Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-est au organizat la Bucureşti, în data de 6 aprilie 2006, Summit-ul primilor miniştri din Sud-estul Europei, cu tema „Integrarea Europei prin dezvoltarea comerţului liber în regiune”.

Obiectivul Summit-ului a fost lansarea, la nivel politic, a negocierilor pentru crearea unui Acord unic de comerţ liber în regiune, prin extinderea simultană şi amendarea CEFTA. Acest Acord va înlocui reţeaua de 31 de acorduri de liber schimb bilaterale existente în regiune.