Buget și trezoreria publică

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 10603
Mărime: 372.74KB (arhivat)
Publicat de: Iosif Maftei
Puncte necesare: 10
Universitatea Babeș-Bolyai Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

Cuprins

  1. LUXEMBURG 3
  2. PARTEA A I-A ANALIZA BUGETULUI DE STAT 4
  3. 1. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE COFOG 4
  4. A. Date absolute 4
  5. B. Indici cu bază fixă (2000) 5
  6. C. Indici cu bază în lanț 7
  7. D.Ponderi 8
  8. E.Grafice 9
  9. F.Comentarii 16
  10. 2. ANALIZA VENITURILOR BUGETARE 17
  11. A. Date absolute 17
  12. B. Indici cu bază fixă (2000) 19
  13. C. Indici cu bază în lanț 21
  14. D.Ponderi 22
  15. E.Grafice 23
  16. F.Comentarii 26
  17. 3. ANALIZĂ TOTAL VENITURI ȘI CHELTUIELI 27
  18. A. Date absolute 27
  19. B. Indici cu baza fixă (2000) 28
  20. C. Indici cu bază în lanț 28
  21. D. Grafice 29
  22. E. Comentarii 31
  23. 4. ANALIZĂ TOTAL VENITURI ȘI CHELTUIELI GDP 32
  24. A. Date absolute 32
  25. B. Indici cu baza fixă (2000) 33
  26. C. Indici cu bază în lanț 33
  27. D. Grafice 34
  28. E. Comentarii 36
  29. 5.ANALIZĂ TOTAL VENITURI ȘI CHELTUIELI 37
  30. COMPARATIV LUXEMBURG CU EU27 37
  31. A. Date absolute 37
  32. B. Indici cu bază fixă (2000) 38
  33. C. Indici cu bază în lanț 38
  34. D. Grafice 39
  35. E. Comentarii 43
  36. 6. CONCLUZII FINALE 43
  37. PARTEA A II-A ANALIZĂ D91A LA NIVEL EU27 44
  38. A. Descriere D91A 44
  39. B. Date absolute 44
  40. C. Indici cu bază fixă (2000) 47
  41. D. Indici cu bază în lanț 49
  42. E.Grafice 51
  43. F. Comentarii 56

Extras din proiect

Luxemburg

Luxemburg este un stat în Europa care face parte din grupul de țări Benelux (alături de Belgia și Țările-de-Jos) și din Uniunea Europeană.

Principalele caracteristici:

PIB(2009): € 38 miliarde euro (54 miliarde dolari).

Moneda: euro (€).

Rata de schimb (martie 2011): € 1 = 1.42 dolari SUA.

Rata de creştere anuală (2009): -4,1% (în scădere de la 0,0% în 2008 şi 6,5% în 2007).

Venitul pe cap de locuitor (2009, paritatea puterii de cumpărare): 75600 € (107.352 dolari).

Rata inflaţiei (2010): 2,5%.

Resurse naturale: minereu de fier, cherestea.

Utilaje agricole (2009: 0,3% din PIB): Produse lactate, vin, silvicultură, culturi de furaje pentru animale( teren arabil - 24%; terenurilor forestiere - 21%).

Servicii (2009: 69% din PIB): servicii bancare şi financiare predomină.

Industrie (2009: 7% din PIB): Otel, produse chimice.

Comerţ (2009): Exporturi - 13 miliarde dolari: oţel şi alte produse metalice, produse chimice, produsele prelucrate din lemn, maşini şi alte echipamente fabricate

 pieţe majore - alte ţări ale Uniunii Europene (în special Germania, Franţa, Belgia)

 importurile- 19 miliarde dolari: maşini şi alte echipamente fabricate, echipamente de transport, materii prime, produse chimice, produse alimentare

 furnizorii majori - alte ţări ale Uniunii Europene (în special Belgia, Germania, şi Franţa).

Luxemburg se bucură de un grad de prosperitate economică aproape unică printre democraţiile industrializate.

În ultimul deceniu, Luxemburg a încercat să îşi diversifice economia dincolo de serviciile din sectorul financiar, prin promovarea tehnologiei high-tech/information şi e-commerce sector.Guvernul a făcut investiţii semnificative în infrastructură pentru a creşte capacitatea de bandă largă şi a devenit una dintre ţările lider în numărul de conexiuni la internet de mare viteză pe cap de locuitor.Aau fost construite mai multe centre de date pentru a facilita conectivitatea reţelei internaţionale, precum şi preţurile pentru utilizarea internetului comerciale au scăzut. Luxemburg caută să se poziţioneze pe primu lor pentru tehnologia de -tinuta şi e-commerce hub în Europa, cu ultra-înaltă de infrastructură de Internet (reţele de fibră optică cablu pentru a face toate gospodăriile), până în 2013.

PARTEA A I-A ANALIZA BUGETULUI DE STAT

1. Analiza cheltuielilor bugetare COFOG

Table General government expenditure by function (COFOG)

Geo LU-Luxembourg

Sector S13 - General government

Unit Millions of euro

A. Date absolute

COFOG99/TIME 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total 8.270,1 8.606,5 9.963,6 10.793,7 11.683,6 12.573,2 13.084,9 13.562,7 14.615,8 16.063,8 17.155,8

GF01 1.052,3 1.032,9 1.122,1 1.164,6 1.308,2 1.365,5 1.359,6 1.434,4 1.578,1 1.658,7 1.844,3

GF02 56,6 65,8 64,7 69,5 71,9 71,2 74,5 86,5 98,9 114,3 214,9

GF03 189,2 210,3 241,2 273,2 290,7 308,8 319,2 324,9 351,4 372,3 426,4

GF04 911,7 621,2 1.191,6 1.221,0 1.328,9 1.338,9 1.597,5 1.488,3 1.660,0 1.836,6 1.924,1

GF05 241,4 282,0 274,6 296,6 300,4 337,3 327,6 366,1 389,9 434,8 438,0

GF06 163,3 185,1 250,9 211,8 217,8 207,2 208,2 211,8 245,1 306,7 288,5

GF07 902,2 1.086,7 1.120,4 1.236,5 1.400,7 1.572,7 1.575,2 1.661,0 1.754,9 1.920,0 2.009,3

GF08 351,7 374,4 427,7 478,5 558,8 681,6 579,8 660,0 660,9 705,1 723,8

GF09 951,3 1.032,9 1.144,4 1.263,6 1.345,6 1.430,3 1.486,0 1.590,4 1.725,7 1.889,0 2.055,8

GF10 3.450,4 3.715,2 4.126,1 4.578,3 4.860,6 5.259,6 5.557,3 5.739,3 6.150,9 6.826,3 7.230,6

GF01 General public services/Servicii publice generale

GF02 Defence/Apărare

GF03 Public order and safety/Ordinea publică

GF04 Economic affairs/Afaceri economice

GF05 Environment protection/Protecția mediului

GF06 Housing and community amenities/Lociunțe și amenajări

GF07 Health/Sănătate

GF08 Recreation, culture and religion/Recreere,cultură și religie

GF09 Education/Educație

GF10 Social protection/Protecție socială

Datele absolute referitoare la cheltuielile bugetare au fost înregistrate pe perioada 2000-2010.

COFOG99/TIME Minim Maxim Media

Total 8.270,1 17.155,8 12.397,6

General public services 1.032,9 1.844,3 1.356,4

Defence 56,6 214,9 89,9

Public order and safety 189,2 426,4 300,7

Economic affairs 621,2 1.924,1 1.374,5

Environment protection 241,4 438,0 335,3

Housing and community amenities 163,3 306,7 226,9

Health 902,2 2.009,3 1.476,3

Recreation, culture and religion 351,7 723,8 563,8

Education 951,3 2.055,8 1.446,8

Social protection 3.450,4 7.230,6 5.226,8

În tabelul de mai sus putem observa că totalul cheltuielilor în perioada analizată a înregistrat un trend crescător pe tot parcursul perioadei analizate, atingând un punct culminant în anul 2010. Se poate observa că creșterile au fost relativ constante de la un an la altul, punctul de minim a fost în anul 2000 având o valoare de 8270,1 milioane euro, iar valoarea maximă a fost de 17.155,8 milioane euro înregistrata în anul 2010. Dacă facem o analiză mai în detaliu a cheltuielilor bugetare vom constata următoarele:

• În ceea ce privește cheltuielile cu apărarea acestea au o tendință oscilantă pe perioada analizată atingând punctul de minim în 2000 având o valoare de milioane euro iar maximul a fost înregistrat în 2010 de milioane euro. Putem evidenția faptul că în anul 2010 s-a înregistrat o creștere considerabilă, valoarea chiar dublându-se.

• În ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea se poate observa pe ansamblu o tendință crescătoare din 2000 până în 2010. Din acest lucru reiese faptul că statul acordă o mai mare importanță sănătății de la un an la altul.

• O alta evoluție este cea a cheltuielilor cu afacerile economice care prezintă un trend oscilant, înregistrând punctul de minim în 2001 de 621,2 milioane euro iar cel de maxim în 2010 având valoarea de 1.924,1 milioane euro. Se poate vedea că în anul 2007 acesta a înregistrat o scădere bruscă pe seama crizei economice, pe o perioadă scurtă, fiind urmată însă din anul 2008 până în anul 2010 de o creștere.

Preview document

Buget și trezoreria publică - Pagina 1
Buget și trezoreria publică - Pagina 2
Buget și trezoreria publică - Pagina 3
Buget și trezoreria publică - Pagina 4
Buget și trezoreria publică - Pagina 5
Buget și trezoreria publică - Pagina 6
Buget și trezoreria publică - Pagina 7
Buget și trezoreria publică - Pagina 8
Buget și trezoreria publică - Pagina 9
Buget și trezoreria publică - Pagina 10
Buget și trezoreria publică - Pagina 11
Buget și trezoreria publică - Pagina 12
Buget și trezoreria publică - Pagina 13
Buget și trezoreria publică - Pagina 14
Buget și trezoreria publică - Pagina 15
Buget și trezoreria publică - Pagina 16
Buget și trezoreria publică - Pagina 17
Buget și trezoreria publică - Pagina 18
Buget și trezoreria publică - Pagina 19
Buget și trezoreria publică - Pagina 20
Buget și trezoreria publică - Pagina 21
Buget și trezoreria publică - Pagina 22
Buget și trezoreria publică - Pagina 23
Buget și trezoreria publică - Pagina 24
Buget și trezoreria publică - Pagina 25
Buget și trezoreria publică - Pagina 26
Buget și trezoreria publică - Pagina 27
Buget și trezoreria publică - Pagina 28
Buget și trezoreria publică - Pagina 29
Buget și trezoreria publică - Pagina 30
Buget și trezoreria publică - Pagina 31
Buget și trezoreria publică - Pagina 32
Buget și trezoreria publică - Pagina 33
Buget și trezoreria publică - Pagina 34
Buget și trezoreria publică - Pagina 35
Buget și trezoreria publică - Pagina 36
Buget și trezoreria publică - Pagina 37
Buget și trezoreria publică - Pagina 38
Buget și trezoreria publică - Pagina 39
Buget și trezoreria publică - Pagina 40
Buget și trezoreria publică - Pagina 41
Buget și trezoreria publică - Pagina 42
Buget și trezoreria publică - Pagina 43
Buget și trezoreria publică - Pagina 44
Buget și trezoreria publică - Pagina 45
Buget și trezoreria publică - Pagina 46
Buget și trezoreria publică - Pagina 47
Buget și trezoreria publică - Pagina 48
Buget și trezoreria publică - Pagina 49
Buget și trezoreria publică - Pagina 50
Buget și trezoreria publică - Pagina 51
Buget și trezoreria publică - Pagina 52
Buget și trezoreria publică - Pagina 53
Buget și trezoreria publică - Pagina 54
Buget și trezoreria publică - Pagina 55
Buget și trezoreria publică - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Buget si Trezoreria Publica.docx

Alții au mai descărcat și

Buget și trezorerie - Letonia 2017

INTRODUCERE SCURTĂ DESCRIERE A SITUAȚIEI ECONOMICE DIN LETONIA Letonia este membră a Organizației Mondiale a Comerțului (1999) and și a Uniunii...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Elemente de trezorerie publică

Din punct de vedere etimologic tezaurus (lat.-comoara, bogatie) a condos la aparitia unor termini precum: le trezor- tezaur,vidterie; la...

Te-ar putea interesa și

Buget și trezorerie publică - Marea Britanie

Introducere Regatul Unit este numit, in mod obisnuit, in romaneste, Marea Britanie. Cea mai mare parte a sa este situata langa coasta continentala...

Buget și trezorerie publică - analiza bugetului Spaniei în perioada 2000-2009

1. Analiza cheltuielilor bugetare COFOG 1.1 Date absolute 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1.2 Indici cu baza fixa 1.3 Indici cu...

Buget și Trezorerie Publică

Introducere Existenţa mai multor bugete în cadrul sistemului de bugete (atât la nivel central, cât şi local) atrage după sine o operaţie de...

Buget și trezorerie publică

La inceput, termenul de trezorerie era identificat cu banii publici, iar ulterior cu o institutie desemnata sa asigure respectarea ansamblului de...

Buget și Trezorerie Publică

CAPITOLUL I 1. Definiți bugetul și bugetul general consolidat. (1 p) 2. Enumerați și prezentați succint structura sistemului bugetar în România....

Buget și trezorerie publică

1.1. Sistemele iniţiativei bugetare În cadrul procesului decizional public, există diferenţe de la o ţară la alta legate de sistemul iniţiativei...

Buget și Trezorerie Publică

CAPITOLUL I SISTEMUL BUGETAR 1.1 Noţiuni generale privind bugetul Bugetul poate fi privit sub următoarele aspecte: - ca document - ca lege -...

Buget și Trezorerie Publică

Sistemul unitar de bugete la nivel naţional În practică deosebim 2 abordări ale iniţiativei bugetare potrivit cărora distingem: 1 – sistemul...

Ai nevoie de altceva?