Caiet de practică

1 Organizarea şi funcţionarea Primăriei

1.1 Scurt istoric

Localitatea Cordun este situată la mai puţin de 1 km NV de oraşul Roman, pe malul stâng al râului Moldova. Este un sat compact, specific zonelor de câmpie şi se învecinează cu următoarele localităţi: la Est cu satele Luţca şi Tămăşeni; la Vest cu satele Horea, Trifeşti şi Dulceşti; la Sud cu oraşul Roman şi la Nord cu satele Simioneşti şi Săbăoani.

Aşezarea actuală a satului Cordun, mai mult către râul Moldova şi nu prea departe de râul Şiret (spre est 6-7 km), a făcut ca să nu aibă mlaştini în apropiere. Pânza de apă freatică se găseşte mai la suprafaţă în partea de est a satului către raul Moldova. De la şoseaua principală a satului (Roman-paşcani) spre est, terenul urcă în pantă uşoară spre E 85 fără nici o denivelare. Această formă de relief a satelor Cordun şi Simioneste, între două râuri ale Moldovei, care niciodată nu au secat, precum şi existenţa unor păduri şi zăvoaie pe marginea râului Moldova (zăvoaiele Cordun, Simieneşti, pădurici ca: Pârlita la Cordun - azi complet risipită şi Lunca de la Simieneşti) cu păşuni bogate şi aer curat, au adus un număr din ce în ce mai mare de familii care sau stabilit în Cordun şi Simieneşti. La acestea se mai adaugă şi căile de acces uşoare (fără ape, păduri) către localităţile din vecinătate.

Culoarul Moldova-Siret înclină uşor de la nord la sud pe întinderea comunei Cordun până la confluenţa celor două râuri Moldova şi Şiret. Lunca Moldovei şi a Şiretului între care se află întinderea actuală a moşiei satului Cordun, este alcătuită din prundiş, nisip şi marne. Pe întreaga arie a moşiei, ce aparţine satului Cordun, nu sunt afluenţe ale acestor principale râuri. Dar viiturile mari de apă ale răului Moldova, în unele primăveri sau în anii ploioşi, fac ca apa Moldovei să iasă din albie şi să se reverse spre veste pe sute de metri.

Administrativ, până în anul 1968, satul făcea parte din judeţul Roman, judeţ cu o veche tradiţie administrativă, cunoscut ca "Ocolul Roman". De la această dată face parte din judeţul Neamţ, devenind astfel unul din cele 347 sate componente ale judeţului.

Satele componente actualmente ale comunei Cordun: Cordun, Simieneşti şi Pildesti, sunt aşezate în podişul Moldovenesc cu foarte puţine diferenţieri fizico-geografice ceea ce le conferă aceleaşi particularităţi climatice hidrologice şi de valoare economic.

1.2 Organizarea interna

Primăria comunei Cordun se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/ 2001 a administraţiei publice locale şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare.

Primăria comunei Cordun este o instituţie publica cu activitate permanenta, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale cetăţenilor comunei.

Structura organizatorică a aparatului propriu de specialitate al Consiliului local al comunei Codrun, precum şi numărul maxim de posturi ,sunt cele prevăzute în organigramă aprobată prin Hotărârea Consiliului local al comunei Cordun nr.54/18.08.2010.

Atât la nivel de compartimente, cât şi de posturi sunt delimitate atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele fiecărui angajat. Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor ce asigură funcţionarea primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

1.3 Consiliul local

Este o autoritate a administraţiei publice locale, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local ale comunei. Consiliul local se bucură de un statut autonom, în sensul că deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţii locale şi hotărăşte cu privire la modul de realizare a acestora.

Consiliul local este ales pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofe. Consilierii sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul de locuitori ai comunei sau oraşului.

Consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară, lunar, la convocarea primarului. Acesta se poate întruni în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului. Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi, pentru şedinţa de constituire, se face de către prefect. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată. Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3 - 5 consilieri.