Caracterizarea de ansamblu a protecționismului netarifar

Prezentare generala

Instituirea GATT a fost un prim pas spre reducerea protectionismului si anume a taxelor vamale, care au scazut considerabil in perioada postbelica. La ora actuala pentru doua treimi din fluxurile comerciale internationale, incidenta taxelor vamale este mai redusa decat cea a costurilor de transport.

Ca urmare a negocierilor comerciale multilaterale din “Runda Uruguay”, 43% din importurile neagricole ale tarilor dezvoltate nu mai sunt afectate de nici un fel de taxe vamale, fata de o proportie de 20% inregistrate anterior. Astfel, Japonia manifesta suprematia incontestabila atat din punctual de vedere al proportiei importurilor, care nu mai sunt afectate de bariere tarifare (71%), cat si din cel al progresului inregistrat ca urmare a “Rundei Uruguay”. SUA au marcat un progres considerabil prin angajamentele asumate in cadrul “Rundei”, de la 10,4% la 39,5% , in timp ce UE a manifestat cea mai conservatoare abordare in aceasta materie. “Runda Uruguay” consacra definitive incheierea rolului protectionist major al taxelor vamale, ca urmare asupra extinderii asupra cvasitotalitatii importurilor efectuate de tarile dezvoltate, a angajamentelor de consolidare a nivelului protectiei tarifare. Refluxul protectiei tarifare a fost net favorizat de punerea la punct in tarile avansate, a unor sisteme fiscale eficiente. Prezenta tot mai manifesta a barierelor netarifare ca instrument predilect de obstructionare a importurilor ar putea sa apare drept expresie a unei “legi a protectiei constante”, potrivit careia contrapartea reducerii unor anumite forme de protectionism, o constituie sporirea protectiei acordate pe alte cai. Conceptul insusi de bariere netarifare este greu de definit. O prima tentativa de inventariere si catalogare a barierelor netarifare a fost intreprinsa la sfarsitul anilor 60’ sub egida GATT. Inventarul intocmit cu aceasta ocazie cuprindea, in 1973, circa 800 asemenea masuri. Protectionismul netarifar cuprinde un ansamblu vast de reglementari si practice nationale care conduc catre discriminarea bunurilor importate in raport cu cele indigene. Interventia autoritatilor si intentia de restrictionare a importurilor reprezinta doua criterii suplimentare a caror indeplinire simultana ar conferi natura de bariera netarifara. Majoritatea datelor statistice privind magnitudinea protectiei netarifare sunt otinute prin metode descriptive care utilizeaza variabile calitative de tip dihotomic (da/nu) pentru a ajunge la cuantificari. Cele mai vechi inregistrari ale unor masuri netarifare apartin FMI (rapoartele anuale privind restrictiile comerciale). GATT a inceput sa inregistreze acest gen de masuri abia catre finele anilor 60’, fara a le compila insa, intr-o baza de date actualizata sistematic. In anii 80’, inregistrari sistematice, permitand o viziune de ansamblu, ca si comparatii temporale, internationale si pe categorii de produse, au fost efectuate intr-o baza speciala de date constituita de UNCTAD. Din pacate insa, aces sistem se deteriorezaza incepand cu anul 1993, informatiile disponibile fiind mult mai rare si mai putin detaliate.

Modalitatile cel mai frecvent utilizate pentru a caracteriza dimensiunile protectionismului netarifar sunt:

• Indicele de frecventa (IF)-calculat ca raport dintre numarul pozitiilor tarifare ( de regula la nivelul de detaliere cu 4 cifre) afectate de obstacole netarifare si numarul totul al pozitiilor tarifare aferente unor anumite categorii de produse sau ansamblului acestora.

• Gradul de acoperire cu bariere netarifare a importurilor (GA)-rezultat din raportarea volumului valoric al importurilor vizate de bariere netarifare la volumul valoric al importurilor pe categorii de produse sau pe ansamblu.

Ambele modalitati sunt afectate de o deficienta majora, accea de a nu putea caracteriza gradul de restrictivitate a barierelor netarifare constatate. Meritul principal al metodelor descriptive ramane insa acela de a facilita comparatiile intertemporale, internationale si intersectoriale.

Metodele analitice sunt in principiu mai bine adaptate caracterizarii efectului restrictiv al instrumentelor netarifare de protectie, insa sunt afectate de o serie de probleme care limiteaza sever relevanta rezultatelor la care ajung. Mai frecvent, metodele analitice utilizate constau in estimarea unui echivalent tarifar al protectiei netarifare, prin calcularea diferentei dintre pretul unui produs pe piata interna fata de pretul sau mondial, sau in cazul unor analize mai amanuntite, fata de pretul CIF al importului.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate principalele trasaturi avand o relevanta generica pentru conturarea fizionomiei protectiei netarifare la care recurg in perioada recenta tarile dezvoltate:

1. Extensiunea importanata, consecinta a unei ascensiuni substantiale si continue pana spre sfarsitul anilor 80’. Pe tot parcursul ultimului deceniu si jumatate, circa o cincime din importurile tarilor dezvoltate au facut obiectul unor masuri netarifare de protectie aplicate la frontiera, carora sa li se adauge masurile protectioniste cu caracter netarifar mai putin transparente si practic necuantificabile, aplicate prin utilizarea altor instrumenteca de exemplu, obstacolele tehnice si achizitiile guvernamentale. La apogeul lor din 1987, obstacolele netarifare luate in considerare ajunsesera sa vizeze 22,6% din totalul importurilor tarilor dezvoltate, fata de numai 18,5% la inceputul deceniului. Modul in care a evoluat pe parcursul deceniului trecut protectionismul netarifar releva unele tendinte divergente intre tarile dezvoltate. SUA si CE au incheiat cu un nivel al barierelor netarifare mai ridicat decat in 1981, in vreme ce o serie de alte tari isi redusesera sensibil recursul la aceste obstacole. Se preconizeaza ca in urma punerii in aplicare a acordurilor din “Runda Uruguay”, vor aparea modificari importante ale amplitudinii protectinismului netarifar practicat in tarile dezvoltate. Se estimeaza ca in ceea ce priveste importurile agricole, gradul de acoperire cu bariere netarifare pentru tarile avansate se va reduce de la 18% la doar 5,5%.