Contabilitatea mărfurilor

În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în funcţie de patru criterii: fizic, destinaţia, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele structuri:

a) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componenţa lor integral sau parţial, în starea iniţială sau transformată ;

b) materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materiale pentru ambalat, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care participă;

c) indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat;

d) produsele sub forma semifabricatelor (produse în curs de fabricaţie), produselor finite (produse care au parcurs întregul proces de fabricaţie) şi produselor reziduale (rebuturi, materiale recuperabile şi deşeuri);

e) animale care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de îngrăşat, păsările şi coloniile de albine;

f) producţia în curs de fabricaţie reprezintă materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaţie, produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime, precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate;

g) mărfurile, respectiv bunurile pe care întreprinderea le cumpără în vederea vânzării ;

h) ambalajele (cu excepţia ambalajelor de natura obiectelor de inventar şi mijloacelor fixe) de transport refolosibile care însoţesc bunurile în procesul circulaţiei lor (recuperabile facturate consemnate distinct care circulă prin restituire sau incluse în preţul mărfii şi care se pot valorifica sau nu după utilizare).

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent.

Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind: preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autorităţile fiscale), costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de produse finite, materiale şi servicii. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achiziţie.

Costurile de achiziţie pot include diferenţele de curs valutar care au apărut direct din achiziţionarea recentă de bunuri facturate în valută doar în acele cazuri rare care sunt permise prin tratamentul alternativ prevăzut în IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”. Aceste diferenţe de curs valutar se limitează doar la acelea care au rezultat dintr-o depreciere monetară accentuată împotriva căreia nu există nici un mijloc practic de acoperire şi care afectează datorii care nu pot fi decontate, rezultate din achiziţia recentă a stocurilor.

Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.

Exemplu. O societate a achiziţionat mărfuri din import pentru care sunt necesare lucrări de ambalare şi etichetare. Cheltuielile efectuate sunt redate în tabelul de mai jos:

Preţul de cumpărare facturat de furnizor 25 000 000 lei

Taxe vamale achitate în vamă 2 500 000 lei

Comision vamal 12 500 lei

TVA achitată în vamă 400 000 lei

Cheltuieli de transport pe parcurs intern 3 570 000 lei

Cheltuieli de manipulare 100 000 lei

Cheltuieli cu verificarea calităţii mărfurilor 700 000 lei

Primă de asigurare plătită unei societăţi pentru marfa asigurată împotriva

calamităţilor 900 000 lei

Reducere comercială acordată de furnizor 600 000 lei

Diferenţa de curs valutar rezultată din plata furnizorului extern 100 000 lei

Întreprinderea estimează că mărfurile vor fi vândute la preţul de 60.000.000 lei. În scopul vânzării vor fi necesare:

- costuri cu evaluarea mărfii 20.000.000 lei,

- costuri cu pregătirea vânzării 6.000.000 lei

- costuri cu vânzarea efectivă 8.000.000 lei

a) calculul costului de achiziţie :

- Valoarea în vamă 25 000 000 lei

+ Taxe vamale achitate în vamă 2 500 000 lei

+ Comision vamal 12 500 lei

+ Cheltuieli de transport pe parcurs intern (exclusiv TVA) 3 000 000 lei

+ Cheltuieli de manipulare 100 000 lei

+ Cheltuieli cu verificarea calităţii mărfurilor 700 000 lei

+ Prima de asigurare 900 000 lei

- Reducerea comercială acordată 600 000 lei

= COST DE ACHIZIŢIE 31 612 500 lei

b) calculul valorii realizabile nete :

- Preţul de vânzare 60 000 000 lei

- Costuri cu evaluarea mărfurilor 20 000 000 lei

- Costurile cu pregătirea vânzării 6 000 000 lei

- Costurile cu vânzarea efectivă 8 000 000 lei

= VALOAREA REALIZABILĂ NETĂ 26 000 000 lei lei

c) Conform IAS 2 „Contabilitatea stocurilor” Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Prin urmare min (31.612.500 şi 26.000.000 lei) = 26.000.000 lei este valoarea cu care stocurile vor fi recunoscute în situaţiile financiare.