Costuri ale Creșterii Economice

INTRODUCERE

Deşi creşterea economică este un fenomen dezirabil prin prisma beneficiilor pe care le creează, aceasta presupune şi costuri generate de nevoia unei ajustări rapide la noile condiţii şi la schimbările apărute în economie. Astfel, creşterea economică poate conduce la creşterea inegalităţii din distribuţia venitului şi a bunăstării dintr-o societate, atâta timp cât beneficiile nu sunt asimilate în mod egal de toate clasele sociale, ci concentrate doar la nivelul indivizilor cu venituri ridicate. Creşterea economică este considerată cauza schimbărilor tehnologice şi structurale din cadrul producţiei, ce conduc la modificări în ocuparea forţei de muncă sub forma generării şomajului structural. Un alt aspect important al creşterii este reprezentat de costurile apărute la nivelul mediului natural, manifestate prin intermediul poluării şi degradării solului, prin consumarea resurselor neregenerabile.

Acest capitol realizează o prezentare a principalelor costuri ale creşterii economice, evidenţiind factorii care au stat la baza generării lor, precum şi impactul acestora asupra altor indicatori de performanţă economică. Prima parte a capitolului este dedicată creşterii inegalităţii veniturilor pe fondul unui proces de creştere susţinută. În acest sens se va testa, pentru ţările din UE existenţa curbei lui Kuznets, cu scopul evidenţierii unei relaţii între nivelul de dezvoltare şi nivelul inegalităţii veniturilor. Ulterior, această ipoteza va fi completată cu o serie de factori consideraţi determinaţi pentru distribuţia veniturilor în societate.

A doua parte abordează problema modificărilor structurale, evidenţiindu-se beneficiile nete determinate de creşterea productivităţii muncii şi efectele de realocare dintre sectoarele economiei. Astfel, se va realiza o analiză, la nivelul ţărilor ECE, pentru determinare gradului de restructurare a sectoarelor agricol, industrial şi al serviciilor.

În partea finală a lucrării relaţia dintre creştere economică şi mediu (în particular poluarea aerului) este analizată din două perspective: a existenţei curbei lui Kuznets privind mediul în cazul ţărilor din UE şi a ipotezei de convergenţă reală, testându-se atât convergenţa spre o anumită limită a nivelului de poluare, cât şi diminuarea diferenţelor existente între ţări în ceea ce priveşte nivelul de poluare.

1. Inegalitatea veniturilor

1.1. Conceptul de inegalitate a veniturilor

Inegalitatea poate fi privită atât ca o problemă economică, cât şi ca o problemă socială şi politică. Aspectele ce se desprind din natura economică a inegalităţii par a fi mai importante şi determinante. Inegalitatea se poate observa din analiza structurii distribuţiei veniturilor, a efectelor sale asupra creşterii economice, a stabilităţii sociale etc.

Analiza inegalităţii îşi are rădăcina în lucrările unor economişti renumiţi precum Adam Smith, David Ricardo şi Karl Marx. Aceştia au evidenţiat importanţa distribuţiei în societate şi în cadrul diferitelor clase. Adam Smith considera că inegalitatea este inevitabilă, în condiţiile unei economii formate din numeroase diviziuni sociale Diviziunea socială ridicată conduce la o mai bună productivitate, şi astfel, diferenţa de venituri dintre clasele cu niveluri diferite de productivitate este normal să se mărească. Marx a susţinut că distribuirea veniturilor ar trebui realizată atunci când bunăstarea socială poate fi maximizată şi divergenţele sociale minimizate.

Un aport important în analiza inegalităţilor l-a avut Kuznets(1955) , prin intermediul ipotezei formulate de acesta. Această ipoteză susţine că la niveluri scăzute ale venitului pe locuitor, inegalitatea creşte pe măsură ce aceste venituri cresc şi descreşte doar la stadii mai avansate ale dezvoltării, rezultând o curbă în formă de U întors ce reflectă relaţia dintre venitul pe locuitor şi inegalitatea veniturilor . Această ipoteză se bazează pe un model în care indivizii migrează de la un sector cu venituri scăzute şi inegalitate scăzută spre un sector urban caracterizat printr-o inegalitate a veniturilor ridicată şi venituri medii ridicate.