Costuri și beneficii ale integrării în UE

Costurile şi beneficiile integrării pot avea mai multe accepţiuni, in funcţie de sfera de cuprindere: fluxuri financiare bilaterale pre-stabilite oficial intre UE si România, efort bugetar, modificări în productivitatea muncii(de competitivitate) etc. Dacă privim lucrurile doar din prisma fluxurilor monetare am putea crede ca sunt numai beneficii, Uniunea Europeană urmand să acorde multiple fonduri pentru catching-up, dar o evaluare corectă poate fi făcută doar dacă luăm în considerare impactul la nivel macroeconomic.

Pentru a putea să analizăm costurile şi beneficiile este utilă o sinteză a acestora si o inventariere. Astfel când ne referim la costuri avem în vedere:

1.costuri de adoptare şi implementare a politicilor europene(acquis-ul comunitar). Din această categorie fac parte : costurile generate de creare sau modificarea cadrului institutional de aplicare a acestor politici, costurile de formare a resurselor umane din structurile create, costurile legate de asumarea obiectivelor comunitare de politică economică.

2. costuri legate de respectarea şi implementarea standardelor definite de normele şi politicile europene. Aici se include: modernizarea infrastructurii de transport, standarde de muncă şi protecţie socială, protecţia consumatorilor, standarde de calitate, standarde de mediu, costurile derivate din procesele de liberalizare a circuletiei mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. Altfel spus, costurile necesare pentru respectarea prevederilor comunitare care fac obiectul acquis-ului comunitar.

3.costuri legate de asumarea statutului de membru al Uniunii Europene. Sunt incluse: contribuţiile la bugetul comunitar,participarea la instituţiile comunitare, investiţii obligatorii, posibile penalităţi etc.

4. costuri legate de modernizarea economiei româneşti. Costurile cuprinse in această categorie sunt : modernizarea capacităţilor de productive, costuri legate de creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă presiunilor concurenţiale din Uniunea Europeană

Apariţia acestor costuri a fost generată de diferenţele dintre structurile instituţionale, priorităţile şi conţinutul politicilor economice la nivelul României şi elementele definitorii ale modelului comunitar. Cunatificarea acestor costuri este dificil de realizat datorită dinamicii ridicate a transformărilor economice, politice şi sociale din Uniunea Europeană.

Dar, să nu uităm şi efectele pozitive pe care le are aderarea la Uniunea Europeană asupra României. Dintre beneficii, unul foarte important îl constituie asistenţa financiară şi tehnică acordată de Uniunea Europeană României în domeniul creării cadrului legal şi instituţional necesar pentru buna funcţionare a economiei. Un beneficiu important a fost adus chiar de necesitatea aderării la Uniunea Europeană care a dus la accelerarea reformelor economice şi adoptarea măsurilor necesare pentru creşterea economică.

Beneficiile aderării se pot clasifica astfel:

1.suplimentarea şi diversificarea resurselor financiare. Obţinând statutul de membru al Uniunii Europene, România are facilitat accesul la fondurile structurale şi de coeziune. Efectul se va vedea în perioada 2007-2013, deşi o parte din aceste beneficii au putut fi văzute şi în preaderare prin intermediul instrumentelor financiare de prederare şi a altor instrumente şi programe dezvoltate de UE pentru ţările candidate.

2.beneficii derivate din statutul de membru. Aceste beneficii derivă din participarea la piaţa unică, la uniunea economică şi monetară, din mai buna susţinere a intereselor naţionale prin participarea la instituţiile UE.

3.accelerarea reformelor şi susţinerea tranziţiei prin furnizarea elementelor de bază pentru definirea politicilor economice naţionale. Tranziţia de la economia de comandă la economia de piaţă este fără precedent în istorie. În acest cadru, Uniunea Europeană a furnizat României un model de elaborare a politicilor sale economice. Estimarea acestor beneficii este greu de făcut şi poate rezulta în scurtarea perioadei tranziţiei.

Dacă luăm în calcul un studiu publicat în 2001 “Câstigatori si perdanti în procesul de integrare europeana. O privire asupra României” sub coordonarea lui Daniel Dăianu, putem să aflăm care era perspectiva si previziunea pe termen lung asupra influneţei aderării asupara României. Astfel, efecte negative se vor resimti de agricultură şi populaţia rurală. Agricultura în România este una de subzistenţă cu exploataţii de 2,4 ha/persoana, iar ponderea populaţiei ocupată în acest domeniu este de 40% din populaţia activă a ţării. În ceea ce priveşte industria, se evidentiaza de partea costurilor industria chimică şi cea a mobilei, iar de partea beneficiarilor: produsele din lemn cu un grad redus de prelucrare, produsele metalurgice şi piesele şi părţile componente pentru maşini şi utilaje. Există de asemenea ramuri ale