Criza Economica in Romania si Rezolvarea Ei

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Criza Economica in Romania si Rezolvarea Ei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAP I . IMPACTUL CRIZEI ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNIEI
CAP II. ROMÂNIA ŞI CRIZĂ ECONOMICĂ
2.2 Piaţa imobiliară a fost prima care a cedat
2.2 Piaţa auto, trasă in jos
CAP III. CRIZA ECONOMICĂ INTERNĂ: CAUZE ŞI SOLUŢII

Extras din document

CAP I . IMPACTUL CRIZEI ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNIEI

Conectarea tot mai intensă a economiei româneşti la fluxurile economice internaționale (reale şi de capital) a favorizat procesul de catching up înregistrat în ultima perioadă, evoluție evidențiată de ritmurile de creştere din perioada 2000,2008. Însă, o economie emergentă, încă marcată de rigidități structurale, deschisă la piața externă, poate fi profund afectată de asemenea conjuncturi economice nefavorabile. După cum observăm, propagarea crizei economico‐financiare din SUA şi Marea Britanie a atins şi economia românească, care de la o creştere de 7,9% a PIB real în 2008 (e adevărat, artificială) se vede în situația de a‐şi reduce semnificat ritmul, fiind posibil să se ajungă la o rată chiar negativă în anii următori. Analiza efectelor asupra economiei noastre vizează mai multe planuri: evoluția volumului producției, comenzilor în industrie, situația pe piața muncii şi evoluția şomajului, iar în final analiza ritmului investițional în economie. Datele ce au stat la baza prezentei analize sunt oferite de BNR, prin Buletinul de conjunctură din martie 2009.

Producția de bunuri

În România, oscilațiile conjuncturale în evoluția volumului producției în industrie şi construcții sunt prezente chiar şi în perioada anterioară lunii septembrie,octombrie 2008. Însă, după această perioadă, în intervalul octombrie ianuarie, se constată o reducere a producției în aceste domenii, cel industrial fiind cel mai afectat.

Deşi graficul următor surprinde persistența dificultăților cu care se confruntă acest sector, totuşi previziunile cuprinse în Buletinul de conjunctură al BNR ilustrează o revenire a ritmului de creştere a producției începând cu luna martie. În sectorul industrial, revigorarea este generată de industria producătoare de maşini (a cărei cerere internă este suplimentată şi de o creştere a cererii externe, mai ales pe piață germană).

Tot o evoluție pozitivă se aşteaptă să înregistreze şi industria materialelor de construcții şi cea de prelucrare a petrolului. Industria metalurgică şi conexă (construcții metalice etc), care a confruntat cu o reducere a producției şi comenzilor în patru,cinci luni pare să întrerupă evoluția negativă şi să aibă o uşoară creştere in perioadaurmatoare.

Ramuri industriale precum cea textila, incaltaminte, confectii, pielarie vor înregistra şi în continuare o scădere a volumului producției, fiind direct influențate de reducerea cererii agregate (in special cea de bunuri finale venită din partea populației) şi de reducerea veniturilor.

Evoluția volumului producției

(sursa: www.bnr.ro)

Relansarea cererii de materiale de construcții nu însă trebuie pusă pe seama dezvoltării de noi proiecte imobiliare, ci mai curând pe necesitatea continuării şi terminării lucrărilor deja contractate.

Astfel se explică de ce previziunile din graficul alăturat ilustrează o creştere a volumului producției in constructii. De altfel, reducerea puternică a cererii de spații de locuit ca urmare, pe deo parte, a stopării creditării, iar pe de altă parte, a aşteptărilor de reducere a prețurilor, va antrena foarte probabil o stagnare sau chiar reducere a interesului antreprenorial în acest domeniu pe termen mediu.

Aşteptările optimiste privind relansarea producției sunt susținute şi de un alt indicator specific: gradul de utilizare a capacităților de producție în industrie. Acesta înregistrează o creştere de la 67% înluna februarie a anului curent la 73% în martie, ceea ce denotă o relativă revigorare a producției.

Estimări privind utilizarea capacităților de producție

(sursa: www.bnr.ro)

Trebuie totuşi menționat că, în contextul crizei actuale, se observă o evoluție asimetrică a ramurilor analizate. Acest fapt conduce inevitabil la o restructurare a economiei, la o reponderare a aportului diverselor ramuri la PIB.

Rămâne de văzut dacă politicile economice ce vor fi implementate în perioada următoare vor contribui la acest proces de ajustare structurală sau vor urmări mai degrabă „salvarea” sectoarelor afectate cel mai puternic de criză.

Ameliorarea perspectivei economice poate fi coroborată şi cu evoluția pozitivă a comenzilor în aceste ramurile de activitate a căror producție are untrend crescător (industria producătoare de autoturisme, a materialelor de construcții, a producției depetrol şi derivați).

Fisiere in arhiva (1):

  • Criza Economica in Romania si Rezolvarea Ei.docx