Criza finaciară actuală - efecte, soluții

Introducere

Criza financiară actuală este poate cea mai gravă criză ce a afectat pieţele mature şi din păcate ea nu se termină aici. În perioada premergătoare crizei, ratele de dobândă scăzute, lichiditatea ridicată, volatilitatea scăzută a pieţelor financiare şi un sentiment general de satisfacţie, de mulţumire generală, au încurajat mai multe categorii de investitori să îşi asume riscuri mult mai ridicate. Se aştepta ca perioada lungă de condiţii blânde ale pieţelor financiare să continue, creşterea economică globală era puternică, iar episoadele anterioare de genul crizei dot-com păreau să fi fost uitate. Astfel că investiţiile efectuate în active riscante şi strategiile riscante urmate au devenit un nou tipar, fără să se înţeleagă pe deplin magnitudinea riscurilor potenţiale şi existenţa unui capital limitat pentru a le susţine.

Lucrarea „Criza financiara actuala :efecte solutii” este structurată pe 2 capitole , intitulate :Efectele criziei actuale si Soluţii pentru contracararea efectelor crizei economico-financiare

Capitolu 1. Efectele crizei actuale

Efectele crizei financiare internaţionale sunt multiple şi afectează în măsuri diferite una sau alta din ţările implicate. În acest sens, o enumerare fie chiar şi succintă a efectelor din punctele de vedere economico-financiar oferă o bază pentru aprofundarea cercetării în acest domeniu ca şi pentru clarificarea şi colaborarea acestora după mai multe criterii şi metode de analiză. Intreaga economie globala a fost afectata de pier¬de¬rea încrederii în sistemul financiar, cu repercursiuni ma¬jo¬re asupra pierderii severe de lichiditate, creș¬te¬rii ratelor do¬¬banzilor și implicit, creșterii costurilor de finanțare in¬ter¬¬nă si externă. Băncile centrale au fost nevoite să pom¬pe¬¬ze masiv bani pe majoritatea pie¬țe¬lor dezvoltate ale lumii. Contracţia cererii, a producţiei şi pieţei bursiere, subcapitalizarea băncilor, reducerea ocupării și exportului, creşterea costului creditului, inflaţie şi curs valutar defavorabil, creşterea vulnerabilităţii nivelului de trai pentru şomeri şi persoane cu venituri mici sunt numai o parte din efectele produse de această criză.

1.1. EFECTUL DE CONTAGIUNE

Efectul de contagiune se definește ca acel comportament care nu este fundamentat de un model al raționalității economice, ci reprezintă o imitare, simulată sau întarziată a comportamentelor unor entități economice similare sau cu rol similar în sistemul economic general. Din acest motiv, efectul de contagiune poate avea o dinamică de tip catastrofic dificil de prognozat și mai dificil de gestionat, reprezentând un canal de trasmitere de tip psihologic. Efectul de contagiune este extrem de puternic în cadrul sistemelor de tip solidar, cum este sistemul bancar (una din primele încercări de atac speculativ asupra monedei naționale s-a bazat tocmai pe efectul de contagiune la nivelul sistemului bancar, în ceea ce privește rata dobânzii la creditul interbancar, însa banca centrală a stopat la timp această încercare).

Crizele financiare au avut întotdeauna o dimensiune internaţională, șocurile propagându-se rapid prin intermediul piețelor de capital, prin activităţile bancare internaţionale şi prin pieţele monetare. Crahurile burselor de valori şi panicile bancare s-au propagat în general rapid şi în alte ţări, la câteva luni dupa şocul initial. Criza actuala s-a propagat iniţial doar în ţarile dezvoltate, mai ales prin achizitionarea de către băncile europene de produse derivative garantate cu credite ipotecare subprime și prin creşterea dimensiunii pieţei titlurilor garantate cu active. Astfel, criza financiară izbucnită în SUA a prezentat efecte de contagiune, propagându-se asupra altor ţări după cum urmează:

• Epicentrul crizei: reprezentat de SUA, însă starea de criză nu s-a oprit la economia americană, ea trecând oceanul şi în Europa, prima ţară afectată de evenimentele din SUA fiiind Marea Britanie, criza acesteia începând cu problemele Northern Rock, care au determinat o panică bancară în rândul deponenţilor,apoi in Islanda ,Irlanda precum si in Spania.

• Tările din vecinătatea epicentrului: Canada, Mexic și Portugalia

• Tările industrializate ce sunt atinse sunt: Franța, Germania, Belgia, Italia și Japonia ,Australia

• Tările emergente(sau tarile sarace): Pâna la un moment ţările emergente au fost evitate de criză, însa în momentul în care criza incepe să afecteze sectorul real este probabil ca şi acestea să fie afectate prin prisma legăturilor comerciale cu economiile dezvoltate. De asemenea prin prisma prezenţei instituţiilor financiare internaţionale pe teritoriul acestor ţări, problemele suferite de către acestea în ţăra mamă se poate repercuta şi asupra activitaţii din ţările emergente. La fel se întampla şi în cazul în care sunt afectate companiile multinaţionale nonfinanciare. Aceste tari sunt:Tarile baltice ,Ucraina, Slovenia, Roamnia, Ungaria, Croatia, Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Taiwan, Hong Kong, Vietnam, Singapore, Ecuador, Chile

• țările BRICS (Brazilia, Rusia, India si China)