Dinamica Cheltuielilor Publice în România și Factori de Influență asupra Acesteia

CAP 1: Indicatori privind cheltuielile publice

In analiza cheltuielilor publice se tine cont de o serie de indicatori. Acesti indicatori determina nivelul, struct6ura si dinamica cheltuielilor publice.

1.1. Indicatori privind nivelul si structura cheltuielilor publice

Analiza nivelului cheltuielilor publice se poate face atât static, atunci când se referă despre nivelul cheltuielilor într-un anumit moment; dar şi dinamic, luând în calcul modificarea acestora într-o perioadă de timp, precum şi direcţia modificării lor.

Nivelul cheltuielilor publice se bazează pe următorii indicatori:

Volumul cheltuielilor publice

Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut

Cheltuielile publice ce revin în medie pe cap de locuitor.

Pentru a putea caracteriza politica bugetară a unui stat în diferite perioade de timp, este necesară o analiză complexă a cheltuielilor publice.

Volumul cheltuielilor publice este exprimat ca mărime absolută, având în vedere pe de o parte valoarea nominală a acestora, iar pe de altă parte cea reală.

Volumul cheltuielilor publice în expresie nominală (Cpn) este redat prin evaluarea lor în preţuri curente ale anului considerat. Dat fiind faptul că inflaţia joacă un rol important în influenţarea preţurilor curente, pentru aflarea efortului financiar real, cheltuielile publice trebuie recalculate în preţuri constante. Acestea reprezintă volumul cheltuielilor publice în expresie reală şi se notează cu Cpr. Pentru a fi comparate aceste valori, mărimea cheltuielilor în valoare nominală trebuie transformată în valoare reală. În acest scop este folosit indicele PIB deflator. Acesta măsoară modificarea nivelului general al preţurilor în anul considerat (0 sau 1), faţă de anul de bază, pentru preţurile constante (ct.).

Relaţia de calcul a indicelui PIB deflator este de forma:

〖"Ip" 〗_"0/ct" " = " 〖"PIB" 〗_"0" /〖"PIB" 〗_"ct" *100

Ip1/ct = PIB_1/PIB_ct *100

unde: Ip0/ct – indicele prețurilor din anul 0 față de anul ct;

Ip1/ct – indicele prețurilor din anul 1 față de anul ct.

Cheltuielile reale sunt determinate astfel:

C^r p_0= (C^n p_0)/〖Ip〗_(0/ct)

C^r p_1= (C^n p_1)/〖Ip〗_(1/ct)

unde: C^r p_0- cheltuielile publice reale din anul 0

C^r p_1- cheltuielile publice din anul 1

Determinarea volumului cheltuielilor publice cu ajutorul acestui indicator, atat in valoare nominala, cat si reala, ajuta la efectuarea de analize pe plan national.

An Expresie nominală Expresie reală

2003 29107.81 25245.28

2004 38795.52 31395.94

2005 38795.53 35392.23

2006 43655.21 40967.71

2007 64630.42 57867.25

Volumul cheltuielilor publice a crescut pe parcursul celor cinci ani, de la 29107,81 mil lei in 2003 la 64630.42 mil lei in 2008.

Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut reprezinta un alt indicator care defineste nivelul cheltuielilor publice dintr-o perioada de timp.

Acest indicator se determina prin raportul dintre valoarea nominala a cheltuielilor publice si PIB aferent perioadei respective:

Unde: ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut

– Volumul cheltuielilor publice in preturi curente

– Produsul intern brut în preţuri curente.

Cheltuielile publice medii pe locuitor reprezinta un alt indicator care indica marimea cheltuielilor publice pe care statul le aloca unui locuitor. Acesta se calculeaza conform relatiei:

C_(p/loc)= 〖CP〗_RON/N

unde: C_(p/loc)- cheltuieli publice medii pe locuitor

〖CP〗_RON- cheltuieli publice exprimate in RON

N – numar de locuitori

Pentru a putea fi comparate internațional, cheltuielile publice medii pe locuitor pot fi determinate în moneda de circulație internațională cum ar fi EURO sau USD. Astfel relația devine:

C_(p/loc)= 〖CP〗_EUR/N sau C_(p/loc)= 〖CP〗_USD/N

unde: 〖CP〗_EUR- cheltuieli publice exprimate in EURO

〖CP〗_USD- cheltuieli publice exprimate in USD

Având în vedere structura lor, cheltuielile publice pot fi analizate pe diferite categorii după anumite criterii de clasificare. Clasificația economica, precum și cea functională sunt cele mai importante grupări. Un exemplu este ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate în totalul de cheltuieli pentru acțiuni social-culturale și tot ponderea cheltuielilor pentru sănătate în totalul cheltuielilor publice.