Dubla Impunere Juridică Internațională

Introducere

În orice stat, impozitele reprezintă sursa cea mai importantă de creare a veniturilor bugetare si, implicit, de acoperire a cheltuielilor de finanţare a învăţământului, sănătăţii, culturii, sectorului social etc. Suveranitatea fiscală dă dreptul fiecărui stat de a stabili condiţiile în care colectează impozitele, fiind posibilă impunerea nelimitată a tuturor persoanelor care desfăşoară activităţi pe teritoriul său, indiferent de sistemele fiscale ale altor ţări. În practică, aceasta poate cauza dispute internaţionale în determinarea relaţiei legale dintre subiectul impozabil şi respectivul stat, cea mai frecventă consecinţă fiind dubla impunere.

La nivel internaţional este recunoscut faptul că dubla impunere juridică internaţională are un impact negativ asupra comerţului internaţional de bunuri şi servicii, precum şi asupra circulaţiei libere a capitalului, tehnologiilor si persoanelor. De aceea este important să se acorde importanţă îndepărtării obstacolelor pe care acest fenomen le ridică în calea dezvoltării relaţiilor economice dintre state.

Subiectul prezentei lucrări este unul de mare actualitate, având în vedere recenta aderare a României la Uniunea Europeană şi complexele probleme pe care statul român trebuie să le rezolve în procesul post-aderare, care va asigura efectiv integrarea în comunitatea europeană.

Prima parte conţine o prezentare a problematicii generale în materie: apariţia, formele de manifestare – dubla impunere juridică si dubla impunere economică , consecinţele şi, implicit, necesitatea eliminării acestui fenomen. Pe lânga acestea, sunt detaliate modalităţile de evitare ale dublei impuneri juridice internaţionale - unilaterale şi convenţionale. Un loc important în cadrul prezentării îl ocupă Convenţia Model OCED, datorită efectelor pozitive pe care le are în facilitarea negocierii dintre state, făcând posibilă armonizarea convenţiilor fiscale bilaterale spre beneficiul contribuabililor şi al administraţiilor financiare naţionale. În acest sens, au fost abordate următoarele aspecte: sfera teriritorială de aplicare, persoanele vizate, criteriile de atribuire a dreptului de impozitare, regulile şi soluţiile cu privire la impunerea diferitelor categorii de impozite. De asemenea, sunt descrise şi metodele pentru evitarea dublei impuneri juridice internaţionale, aplicate atât unilateral de fiecare stat, cât şi în contextul unei convenţii fiscale bilaterale, şi anume: metoda scutirii totale şi metoda scutirii progresive, metoda creditării totale şi metoda creditării ordinare.

Partea a doua a lucrarii abordează convenţiile fiscale din două puncte de vedere: al metodelor de evitare şi al abuzului asupra acestui tip de tratate în practica internaţională. Asfel, prima parte se constituie într-o analiză comparativă a metodelor de evitare a dublei impuneri juridice naţionale, cu scopul determinării consecinţelor acestora atât asupra sarcinii fiscale suportate de contribuabil, cât şi asupra mărimii veniturilor fiscale ale statului care încheie o convenţie fiscală. În a doua parte a capitolului, este prezentată practica de treaty shopping, care reprezintă o formă abuzivă de planificare fiscală. Acest fenomen înlătură scopul principal al unei convenţii fiscale, permiţând unor persoane care nu au dreptul să beneficieze de prevederile unor asemenea tratate, să-şi creeze un avantaj nelegitim prin intermediul lor. Lucrarea de faţă propune un exemplu de astfel de tranzacţie abuzivă, care poate avea loc atunci când statele nu asigură clauze anti – abuz în legislaţia lor naţională sau în convenţiile pentru evitarea dublei impuneri juridice internaţionale încheiate cu alte ţări.

În ultimul capitol este adusă în discuţie problema dublei impuneri în România, o temă curentă dată fiind noua conjunctură economică şi politică mondială, dar, mai ales, europeană, în care firmele străine doresc din ce în ce mai mult să investească în România. În vederea eliminării acestui fenomen, în ţara noastră se folosesc atât metode unilaterale, cât si convenţionale. În ceea ce priveşte prima categorie, un loc important îl ocupă actualizarea legislaţiei fiscale româneşti după 1989, precum şi armonizarea acesteia cu cea a Uniunii Europene. Încheierea de convenţii fiscale a constituit, de asemenea, o prioritate în cadrul politicii fiscale a României.

Capitolul 1

DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

1.1. Defininirea fenomenului dublei impuneri internaţionale

1.1. 1. Apariţia dublei impuneri internaţionale

Ca urmare a evoluţiei relaţiilor economice internaţionale, în urma mondializării economiei şi a raporturilor de interdependenţă în care sunt implicate statele lumii, apar situaţii în care o persoană fizică sau juridică cu domiciliul, respectiv sediul, într-o ţară deţine averi sau obţine venituri din diverse surse situate în alte ţări .

În virtutea faptului ca jurisdicţia fiscală totală sau partială asupra individului poate fi revendicată de către fiecare dintre statele respective, acelaşi venit sau aceeaşi avere pot fi impuse atât în ţara de domiciliu a subiectului care le-a obţinut, cât şi în ţara pe teritoriul căreia se află sau au fost realizate, determinând astfel o dublă sau uneori multiplă impozitare.

“Apariţia dublei impuneri juridice internaţionale este aşadar consecinţa suprapunerii a două suveranităţi fiscale, care îşi exercită fiecare în parte, dreptul de a impune o anumită materie impozabilă reperată pe teritoriul aflat sub jurisdicţia sa sau care, deşi îşi are originea pe alt teritoriu, aparţine unui contribuabil având rezidenţa pe teritoriul său.”