Efectele Negative ale Globalizării - Comerțul cu Droguri

Capitolul I – Globalizarea ca fenomen

1.1. Ce este globalizarea?

Nu există o definiție a globalizării care să fie ăntr-o formă universal acceptată și cel mai probabil, curând nici nu va putea fi definite. Principalul motiv rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diferite ale unei societăți. Globalizarea poate îmbraca diferite forme, precum: un fenomen, o ideologie, o strategie sau toate la un loc.

Astfel, termenul de globalizare este de origine anglo-saxonă (globalization), care este sinonim cu franțuzescul mondialisation și se găsește astăzi pe buzele tuturor.

S-au dat o serie de definiții ale globalizării, nici una pe deplin complex sau satisfăcătoare. În același timp este greu să definești un fenomen confuz, dar în același timp atât de complex, iar fiecare autor a evidențiat o serie de dimensiuni sau trăsături ale acesteia.

În lucrarea Globalizarea , a profesorului T. Brăilean, acesta afirmă faptul că globalizarea este un fenomen și un proces complex, caracterizat, în principal, prin: - o tendință profundă de regăsire a unității; - internaționalizarea schimburilor și a producției; - liberalizarea piețelor; - libera circulație a capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; - a treia revoluție industrial și transnaționalizarea tehnologiei; - dominația firmelor multinaționale; - intensificarea concurenței (hiperconcurența) la nivel global; - comprimarea timpului și a spațiului; - afirmarea culturii contractului; - nașterea unei societăți civile globale; - afectarea suveranității naționale, a identităților culturale și spiritual.

O altă definiție este oferită de către George Soros care afirmă faptul că “ Globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale“.

Astfel, în tabelul de mai jos am sintetizat o serie de definiții, posibilități de definire a globalizării oferite de-a lungul timpului de diverși economiști de prestigiu.

Globalizarea este ...

„... procesul de surmontare al graniţelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale şi se înfăţişează ca o ‚detaşare’ a economiei de piaţă faţă de normele morale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi ...“

[Elmar Altvater] „... intensificarea relaţiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometri depărtare şi viceversa ...“

[Anthony Giddens]

„... intensificarea cantitativă şi calitativă a tranzacţiilor ce depăşesc limitarea impusă de graniţe, concomitentă cu expansiunea spaţială a acestora ...”

[Ulrich Menzel] „... cea mai mare schimbare economică şi socială de la Revoluţia Industrială încoace ...“

[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... o interdependenţă sporită şi integrarea diferitelor economii din lume ...”

[Meghnad Desai] „... un proces al creşterii numărului legăturilor dintre societăţi şi domenii-problemă...“

[Johannes Varwick]

„... prin globalizare se intensifică concurenţa pe pieţe ...“

[C. Christian von Weizsäcker] „... descătuşarea puterilor pieţii mondiale şi slăbirea puterii economice a statului ...“

[Schumann/Martin]

„... a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice şi ştiinţifice în mod inflaţionist, şi care este privit, pe de o parte, ca o „ameninţare“ şi, pe de cealaltă, ca o „oportunitate“ ...“

[Johannes Varwick] „... a social process in which the constraints of geography on social and cultural arrangements recede and in which people become increasingly aware that they are receding (...). Globalization does not necessarily imply homogenization (...). Globalization merely implies greater connectedness and de-territorialization ...”

[Malcolm Waters]

„Dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi totuşi consecinţele sale cele mai importante aparţin domeniului politic“ [Klaus Müller].

Prin urmare, globalizarea, în accepția obișnuită și care a stârnit controverse aprinse, privește procese definitorii, mai cu seamă pentru ultimele două decenii – și nu ceea ce poate fi judecat prin prisma aspirației generale a oamenilor, de oriunde, de a poseda instrumente (tehnici) de cunoaștere și de stăpânire a naturii din ce în ce mai potente.

1.2. Dimensiunile procesului de globalizare

Posibilitatea unei singure societăți umane mondiale a existat dintotdeuna, din timpul lui homo sapiens, însă ocazia nu a apărut decât acum. Lumea a devenit în aspectele importante un tot unitar, un singur sistem social, ca rezultat al dezvoltării legăturilor de interdependență care afectează acum pe fiecare dintre noi.

Sistemul global nu este doar un mediu în interiorul căruia se dezvoltă și evoluează societățile particulare. Legăturile sociale, economice și politice care traversează granițele dintre state condiționează în mod decisiv soarta celor care trăiesc în fiecare din acestea. Termenul general folosit pentru a caracteriza această interdependență crescândă a societății umane este acela de globalizare.