Cuprins
- INTRODUCERE 3
- 1. CONCEPTUL DE EGALITATE A ŞANSELOR ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAŢI 4
- 2. PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRUL JURIDIC EXISTENT 4
- 2.1. REGLEMENTĂRI ÎN MATERIA EGALITĂŢII ŞANSELOR 4
- 2.2. ANALIZĂ COMPARATIVĂ A POLITICILOR DE SUPORT PENTRU
- FEMEI ÎN ŢĂRILE EUROPENE 9
- 3. ABORDARE INTEROGATOARE A EGALITĂŢII DE GEN 12
- 3.1 CONCEPTUL DE ABORDARE INTEGRATOARE A EGALITĂŢII DE GEN 12
- 3.2 ETAPELE ABORDĂRII INTEGRATOARE A EGALITĂŢII DE GEN 13
- 4. STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU PERIOADA 2010-2012 15
- 4.1. OBIECTIVE ŞI PRINCIPII GENERALE 16
- 4.2. DIRECŢII DE ACŢIUNE ŞI IMPLICAŢII JURIDICE 17
- 5. CONCLUZII 22
- BIBLIOGRAFIE 23
Extras din proiect
INTRODUCERE
“Egalitatea de gen trebuie să constituie un obiectiv central al oricărei democraţii care doreşte să ia măsuri ca opiniile femeilor şi bărbaţilor să se bucure de aceeaşi greutate şi influenţă. A milita pentru drepturi reale pentru femei înseamnă să tindem către o societate care să dea dovadă de generozitate şi de o toleranţă care poate crea drepturi cetăţeneşti depline şi egale pentru toţi.”
Glenys Kinnock - membră a Parlamentului European
Problematica egalităţii şanselor între femei şi bărbaţi (egalitatea de gen) şi a nediscriminării reprezintă concepte esenţiale care guvernează societatea în contextul actual, atât pe plan internaţional, dar şi comunitar. Din multitudinea de drepturi consacrate dea lungul evoluţiei normative, principiul egalităţii de gen se evidenţiază ca elemente armonizatoare ale jurisprudenţei, manifestându-se în general ca o "entitate suprastatală" ce impune statelor o afinitate spre egalitate, sub toate aspectele, în demersul de aplicare al legislaţiei lor.
Egalitatea între femei şi bărbaţi este un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europene şi a României şi o condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor europene şi naţionale de creştere economică, ocupare a forţei de muncă şi a coeziunii sociale. Cu toate că inegalităţile încă există, UE a făcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalităţii între femei şi bărbaţi. Aceasta se datorează, în principal, legislaţiei în domeniul antidiscriminării, integrării dimensiunii egalităţii de gen şi măsurilor specifice pentru avansarea femeilor. Aceste aspecte vizează accesul la ocuparea forţei de muncă, egalitatea salarială, protecţia maternităţii, concediul parental, de asigurări sociale şi profesionale, securitatea socială, sarcina probei în cazurile de discriminare şi de autoocupare a forţei de muncă.
Combaterea inegalităţilor existente între femei şi bărbaţi în toate sferele societăţii este o provocare pe termen lung, deoarece atrage o serie de modificări structurale şi comportamentale, precum şi o redefinire a rolurilor femeilor şi bărbaţilor. Procesul este lent, iar diferenţele între cele două sexe persistă în ceea ce priveşte rata de angajare, numărul orelor de lucru, posturile de răspundere, îndatoririle casnice sau riscul de sărăcie.
1. CONCEPTUL DE EGALITATE A ŞANSELOR ÎNTRE
FEMEI ŞI BĂRBAŢI
Prin egalitate se înţelege nivelul egal de vizibilitate, autonomie, responsabilitate şi participare a celor două sexe la/în toate sferele vieţii publice şi private. Conceptul de egalitate între sexe, în afara oricărei referiri la diferenţele legate de sex, se opune conceptului inegalităţii dintre sexe, respectiv diferenţelor dintre condiţiile de viaţă ale femeilor şi bărbaţilor. El susţine principiul unei participări totale a femeilor şi bărbaţilor la viaţa societăţii.
Principiul egalităţii sexelor impune acceptarea şi valorizarea diferenţelor dintre femei şi bărbaţi cu diversele roluri pe care le joacă în societate. Principiul egalităţii cuprinde dreptul la diferenţiere, ceea ce implică distincţiile proprii femeilor şi bărbaţilor, referitoare la clasele lor sociale, opiniile lor politice, religiile lor, etnii, rase sau preferinţe sexuale.
Principiul egalităţii implică considerarea modului în care este posibilă evoluţia în vederea schimbării structurilor societăţii care contribuie la menţinerea relaţiilor de putere dezechilibrate între femei şi bărbaţi şi atingerea unui echilibru superior între diferitele valori şi priorităţi conferite fiecăruia.
2. PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRUL JURIDIC EXISTENT
2.1. REGLEMENTĂRI ÎN MATERIA EGALITĂŢII ŞANSELOR
Pe plan internaţional
Promovarea constantă, sistematică şi concertată a principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în accepţiunea actuală a noţiunii, constituie o preocupare de dată relativ recentă pentru comunitatea internaţională, deşi diferite aspecte ale egalităţii între femei şi bărbaţi au fost evocat prin mai multe declaraţii sau tratate internaţionale, respectiv prin:
- Convenţia privind drepturile politice ale femeii, adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 decembrie 1952
Prevederi:
- femeile vor avea , în condiţii de egalitate cu bărbaţii, dreptul la vot în toate alegerile, fără nici o discriminare;
- femeile vor fi, în condiţii de egalitate cu bărbaţii, eligibile în oricare din organismele publice, constituite în baza legislaţiei naţionale, fără nici o discriminare;
- femeile vor avea, în condiţii de egalitate, acelaşi drept ca şi bărbaţii de a ocupa orice post public şi a exercita oricare dintre funcţiile publice stabilite în baza legislaţiei naţionale, fără nici o discriminare.
- Convenţia asupra cetăţeniei femeii căsătorite, adoptată de ONU la 29 ianuarie 1957
- Convenţia privind protecţia maternităţii, adoptat de OIM în formă promovată la 15 iunie 2000
- Convenţia nr.111 privind discriminarea în domeniul forţei de muncă şi exercitării profesiei, adoptată de Organizaţia Internaţională a Muncii la 4 iunie 1958
Preview document
Conținut arhivă zip
- Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati.doc