Evaluarea Echipamentelor prin Metodele Bazate pe Costuri

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Evaluarea Echipamentelor prin Metodele Bazate pe Costuri.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Orice proces de evaluare bazat pe costuri implică parcurgerea a două etape:

1. Determinarea costului necesitat de achiziţia unui activ similar (identic) activului evaluat dar, în stare nouă;

2. Identificarea şi scăderea gradului de uzură.

1. Categorii de costuri utilizate în evaluare:

Abordarea evaluării prin costuri este o abordare comparativă.

Procesul de evaluare bazat pe costuri implică o comparaţie între activul evaluat şi un activ similar (identic) dar, în stare nouă, care ar putea să-l înlocuiască.

Este vorba de aşa numitul activ substitut.

Activul substitut nu trebuie, neaparat, să fie un activ identic ci, să înlocuiască serviciul oferit de activul evaluat.

Principiul substituţiei:

La baza evaluării prin costuri stă principiul substituţiei.

În cadrul abordării prin costuri, acest principiu presupune că un cumpărător prudent nu va plăti pentru un activ un preţ superior costului costului implicat de dobândirea unui activ substitut, cu o utilitate echivalentă.

Categorii de costuri:

În procesul de evaluare prin metodele bazate pe costuri, baza evaluării o poate reprezenta două categorii de costuri:

- Costul de înlocuire,

- Costul de reproducţie.

Costul de reproducţie implică crearea unui activ identic activului evaluat.

Costul de reproducţie reprezintă costul curent de fabricaţie (estimat pe baza preţurilor existente la data evaluării) al unui activ nou, identic activului evaluat, bineînţeles cu aceeaşi utilitate, dar şi cu acelaşi aspect, aceeaşi dimensiune, confecţionat cu aceleaşi sau, aproape, aceleaşi materiale, standarde de producţie, design şi calitate a forţei de muncă, ca şi în cazul activului evaluat.

Costul de înlocuire reprezintă costul curent de fabricaţie (cu preţurile existente la data evaluării) al unui activ nou, asemănător activului evaluat, care are utilitatea(echivalentă) cea mai apropiată de cea a activului evaluat.

El reprezintă costul necesar reconstituirii funcţionalităţii sau utilităţii activului respectiv dar, într-o formă sau înfăţişare care poate fi diferită de cea a activului evaluat.

Activul substitut ar fi creat cu metode moderne, în concordanţă cu standardele curente, apelându-se la un design modern şi o forţă de muncă de înaltă calificare.

În consecinţă, activul înlocuitor ar putea avea o utilitate mai mare în raport cu cea a activului evaluat.

Cost de reproducţie sau cost de înlocuire?

Se consideră că costul de înlocuire este baza cea mai potrivită în vederea formării opinii asupra valorii.

Profesorul Bonbright J., (1965) sublinia:

Ipoteza că valoarea activului evaluat este determinată de costul curent implicat de construirea sau cumpărarea unui activ identic este nerealistă.

Activele, în general, nu sunt înlocuite de active identice, caracterizate prin aceeaşi dimensiune, acelaşi aspect şi aceeaşi componenţă materială.

Ele sunt înlocuite de active substanţial diferite, de tip modern, proiectate modern pentru a satisface nevoile actuale ale proprietarilor.

Înlocuirea va presupune, în general, o substituţie(ex. costul de înlocuire) şi nu o reproducere identică.

Progresul tehnic determină, de-a lungul timpului, reducerea costurilor de producţie ale echipamentelor.

Dacă costul de reproducţie este superior costului de înlocuire, el nu are nici o relevanţă în evaluare.

În acest caz, apelarea la costul de reproducţie ca bază de evaluare, determină supraevaluarea activului respectiv.

Activul substitut, luat în considerare în evaluare, ar trebui să fie tipul de activ, cel mai convenabil, din punct de vedere economic (cu preţul cel mai scăzut), care ar putea înlocui serviciul oferit de activul evaluat.

Un activ modern este mai atractiv, deoarece oferă o serie de avantaje:

- are un preţ de achiziţie mai scăzut (avantajul costului de capital);

- implică un cost de exploatare mai redus(avantajul costului de exploatare);

- are un randament mai mare (avantajul creşterii productivităţii şi profitabilităţii).

Deşi costul de înlocuire reprezintă un element fundamental în evaluarea prin costuri, costul de reproducţie poate fi calculat în anumite scopuri. De exemplu, el este necesar, în vederea cuantificării unei anumite forme de depreciere funcţională, cea datorată costurilor de capital excedentare.

Diferenţa între costul de reproducţie şi costul de înlocuire reprezintă costul de capital excedentar.

Metoda indexării – metodă de calcul a costului de reproducţie

Costul de reproducţie poate fi calculat şi ca un cost istoric actualizat care implică:

- identificarea cheltuielilor efectuate, în trecut, în vederea achiziţiei sau construcţiei activului respectiv;

- actualizarea lor la data evaluării, prin intermediul unui factor de actualizare, calculat prin luarea în considerare a unui indice corespunzător al inflaţiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Evaluarea Echipamentelor prin Metodele Bazate pe Costuri.doc