Evaziunea Fiscala in Agricultura

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Evaziunea Fiscala in Agricultura.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 27 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nastase Mircea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

I.DE CE AM ALES TEMA EVAZIUNII FISCALE A ORGANIZAŢIILOR AGROALIMENTARE? 2
II. IMPOZITAREA ORGANIZAŢIILOR AGROALIMENTARE 3
III. EVAZIUNEA FISCALĂ 3
IV. CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE 4
IV.i.Munca la negru 6
IV.ii.Firmele fantomă 9
V. EFECTE ALE EVAZIUNII FISCALE 11
VI. METODE DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A EVAZIUNII FISCALE 12
VII. STUDIU DE CAZ 15
Concluzii 24
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

I. De ce am ales tema evaziunii fiscale?

Pentru început, am ales tema evaziunii fiscale deoarece este un fenomen tot mai des întâlnit în zilele noastre cu care se confruntă şi marile personalităţi din lumea mondenă, fiind aduse frecvent în faţa noastră prin intermediul dosarelor şi al scandalurilor difuzate de media.

De ce evaziunea fiscală a organizaţiilor agroalimentare? Răspunsul este foarte simplu. Ne-am gândit că aparţinând domeniului nostru de activitate viitoare şi fiind un subiect de interes pentru întreaga populaţie, abordarea acestei teme este un prilej în a aduce în atenţia tuturor această practică ilegală, dar totodată atât de bine ascunsă, care trebuie evitată şi prevenită încă de la început. De ce nu, chiar recunoaşterea celor care plănuiesc să practice astfel de ilegalităţi.

Dovedirea infracţiunii este anevoioasă, uneori imposibilă, pedepsele sunt mici,iar probabilitatea reală de a prinde un procent mare dintre cei care se ocupă cu aşa ceva se apropie de zero absolut. Trecerea unui text în codul penal sau legi speciale nu garantează oprirea evaziunii, concluzie destul de logică dacă ne gândim că infractorii economici au o bună imagine că ceea ce fac nu este corect, moral, legal.

Nevoia de bani a omului a fost şi continuă să fie mare. Cu bani poţi face aproape orice. Numai că ei nu vin de la sine, iar pentru a-i avea omul recurge la tot felul de fapte monetare, care ne influenţează viaţa, unele în bine şi altele în rău. În rândul acestor din urmă fapte se înscrie şi evaziunea fiscală, care implică bani mai mulţi pentru cei ce o înfăptuiesc şi bani mai puţini pentru cine o suportă.

II. Impozitarea organizaţiilor agroalimentare

Organizaţia agroalimentară este o persoană juridică care îndeplineşte cumulativ urmatoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

-are înscris în obiectul de activitate producţia de bunuri materiale, prestarea de servicii ;

-are 1-9 salariaţi;

- are venituri care nu au depăşit 100.000 euro;

-capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane fizice sau juridice de drept privat.

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile organizaţiilor agroalimentare o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad: veniturile din variaţia stocurilor, veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, veniturile din exploatare, veniturile din provizioane, veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului şi veniturile realizate din despăgubiri.

Organizaţia agroalimentară are obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vărsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizică, impozite calculate prin aplicarea cotei de 3% la veniturile care revin acesteia din asociere.

III. EVAZIUNEA FISCALĂ

Juriştii români de la începutul secolului au fost preocupaţi de definirea evaziunii fiscale. Oreste Atanasiu considera evaziunea fiscală ca fiind reprezentată de „totalitatea procedeelor licite şi ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi sustrag, total sau parţial averea lor, obligaţiile stabilite prin legile fiscale” sau “sustragerea de la plata obligaţiunilor fiscale prin transmiterea unor date eronate privind sursele şi veniturile impozabile”.

Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum şi a neprevederii şi nepriceperii legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca şi cei pe care îi provoacă prin aceasta la evaziune.

Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994, publicată în Monitorul Oficial nr.299 din 24.10.1994, în primul său articol, considera evaziunea fiscală ca fiind “sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului, asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine ”

Efectele negative indiscutabile pe care le generează fenomenul evaziunii fiscale se resimt direct asupra nivelului încasărilor veniturilor fiscale, determinând importante distorsiuni în mecanismul funcţionării pieţei.

Alte informatii

Academia de Studii Economice Bucureşti Facultatea Economia Agroalimentară şi a Mediului