Evoluția și Structura Cheltuielilor Bugetului de Stat în Perioada 2003-2008

CAP. 1. CHELTUIELILE BUGETARE – PARTE INTEGRANTĂ A CHELTUIELILOR PUBLICE

1.1. Conţinutul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească , care se manifestă între stat , pe de o parte şi persoane fizice şi juridice pe de altă parte , cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia

Cheltuielile publice se finalizează în plăţi efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziţii de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului :servicii publice generale , acţiuni social-culturale, întreţinerea armatei şi a întregii activităţi desfasurate în domeniul militar , ordinea publică internă , securitatea socială , acţiuni economice etc.

Cheltuielile publice înglobează :

a) Cheltuielile efectuate din fondurile constitutive la nivelul bugetelor administraţiilor publice centrale (bugetul de stat, bugetul asigurărilor de sanatate , bugetul asigurărilor sociale de stat , bugetul fondului pentru ajutorul de somaj , bugetele instituţiilor publice , autonome şi altele). La statele cu structură federală , se cuprind şi cheltuielile autorităţilor publice ale statelor , regiunilor sau provinciilor.

b) Cheltuielile efectuate din fondurile constitutive în bugetele administraţiilor publice locale , pe trepte, ale acestora

c) Cheltuielile efectuate din intrările anuale de credite externe.

d) Cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile constituite la nivelul organismelor internaţionale şi distribuite , pe programe, statelor beneficiare.

Printre factorii care influenţează creşterea cheltuielilor publice se regăsesc :

- Factori demografici care se referă la creşterea populaţiei şi la modificarea structurii acesteia pe vârste , pe categorii socio-profesionale. O astfel de evoluţie determină creşterea cheltuielilor publice legate de plata salariilor funcţionarilor publici, a celor cu caracter socio-cultural, precum şi sporirea locurilor de muncă în sectorul public.

- Factori economici care privesc dezvoltarea economiei , modernizarea acesteia pe baza cercetării ştiinţifice. În acest caz bugetul joacă un rol de filtru şi asigură redistribuirea pe principii echitabile şi eficiente.

- Factori sociali – creşterea venitului mediu pe locuitor antrenează preocuparea statului , care trebuie să aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale (salariaţi, pensionari etc).

- Urbanizarea se referă la dezvoltarea centrelor urbane şi a unor unităţi publice prin creşterea cheltuielilor publice

- Factori militari – creşterea cheltuielilor publice legate strict de cheltuieli militare.

- Factori de ordin istoric – care acţionează prin transmitarea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli şi de suportare a poverii făcute în anii anteriori , prin împrumuturi publice.

- Factori politici , care se referă la creşterea sarcinilor statului contemporan prin trecerea de la statul „jandarm” la statul „providenţă” , la transformarea concepţiei politice cu privire la funcţiile statului, pentru care se recurge la procedura cheltuielilor publice.

1.2. Clasificarea cheltuielilor publice

Acestea pot fi clasificate după mai multe criterii şi anume :

1. Criteriul adiminstrativ presupune clasificarea cheltuielilor în funcţie de instituţiile şi organele publice prin care se consumă acestea , respectiv :

- Ministere

- Instituţii departamentale

- Unităţi administrativ- teritoriale etc

2. Criteriul repetabilităţii le clasifică în :

- Cheltuieli ordinare

- Cheltuieli extraordinare , al căror volulm este imprevizibil şi care sunt, de regulă, cuprinse în fondul de rezervă al guvernului , al consiliilor judeţene şi locale sau al altor instituţii publice.

3. Criteriul financiar presupune clasificarea acestora în :

- Cheltuieli cu caracter definitiv

- Cheltuieli cu caracter temporar

- Cheltuieli cu caracter posibil (virtual) , care se efectuează în anumite condiţii , cum ar fi intrarea în funcţiune a garanţiilor acordate de stat pentru creditele care nu mai pot fi rambursate de contractanţi (împrumuturile private externe garantate de stat)

4. Criteriul economic grupează cheltuielile publice după natura lor, prin prisma conţinutului economic al acţiunilor de finanţat: