Cuprins
- Listă tabele şi figuri 5
- Introducere 6
- 1. Investiţiile Străine Directe şi strategia de delocalizare-localizare în era globalizării 8
- 1.1 Competitivitatea amplasării în contextul actual 8
- 1.1.1 Importanţa amplasării în noua economie 8
- 1.1.2 Schimbare de paradigmă. De la avantajul comparativ la avantajul competitiv 10
- 1.1.3 Avantajul competitiv naţional – istorie sau actualitate? 10
- 1.2 Strategia de delocalizare-localizare a firmelor 12
- 1.3.1 Contextul dezvoltării strategiei 12
- 1.3.2 Factori de influenţă în decizia delocalizării 13
- 1.3.3 Factori de influenţă în alegerea localizării 14
- 1.3 Investitile Străine Directe 15
- 1.2.1 ISD din perspectiva teoriilor economice 16
- 1.2.2 Companiile multinaţionale şi fluxurile de capital 16
- 1.2.3 Impactul multinaţionalelor asupra ţării-gazdă şi a ţării de origine 18
- 2. Fenomenul de delocalizarea-localizare la nivelul României 20
- 2.1 Analiza Investiţilor Străine Directe în România 20
- 2.1.1 Evoluţia ISD în România 20
- 2.1.2 Influenţa ISD asupra economiei româneşti 23
- 2.2 Facilităţi naţionale privind delocalizarea-localizarea multinaţionalelor 25
- 2.3 Restricţii naţionale privind delocalizarea-localizarea multinaţionalelor 27
- 3. Relocalizarea companiei Halewood în Romania 31
- 3.1 Indici de elaborare a cercetării 31
- 3.1.1 Scopul cercetării 31
- 3.1.2 Metodologia de cercetare 31
- 3.2 Status quo-ul industriei de vin 32
- 3.2.1 Contextul internaţional 32
- 3.2.2 Vinul românesc şi industria vinului – o privire de ansamblu 38
- 3.2.3 Competitivitatea sectorului românesc de vinuri 42
- 3.3 Halewood România – filială a companiei Halewood Ltd 47
- 3.3.1 Prezentarea companiei Halewood Ltd 47
- 3.3.2 Halewood pe piaţa românească 49
- 3.4 Facilităţi şi restricţii întâmpinate de companiei în România 51
- Concluzii finale 52
- Bibliografie 55
- Lista de tabele
- Tabel 2.1: Indicele performanţei ISD atrase 2004-2006 21
- Tabel 2.2: Indicele potenţialului de atragere a ISD 2003-2006 21
- Tabel 2.3: Indicele performanţei ieşirilor de ISD 2004-2006 22
- Tabel 2.4: Evoluţia investiţiilor străine directe atrase de România 2003-2008 23
- Tabel 2.5: ISD atrase în România în 2009 23
- Tabel 2.6: Clasamentul investitorilor străini în România 23
- Tabel 3.1: Producţia de struguri distribuită pe regiuni 2000-2005 (tone) 36
- Tabel 3.2: Producţia de vin distribuită pe regiuni 2000-2005 (hl) 36
- Tabel 3.3: Producţia de vin distribuită pe sortimente 2000-2005 (‘000 hl) 37
- Tabel 3.4: Destinaţii ale exportului românesc de vin 2000-2005 40
- Lista de figuri
- Figura 1.1 Schemă – structura unei multinaţionale 18
- Figura 2.1 Matricea ISD atrase – performanţă şi potenţial 22
- Figura 3.1 Variaţia consumului de vin pe cap de locuitor 2000-2005 38
- Figura 3.2 Soiurile de vin în preferinţa consumatorului român 37
- Figura 3.3 Variaţia exportului de vin între anii 2000-2005 42
- Figura 3.4 Principalii exportatori de vin în 2007 43
- Figura 3.5 Diamantul industriei vinului 47
Extras din proiect
Introducere
Contextul actual marcat de intensificarea interacţiunilor între naţiuni, cu implicaţii directe asupra creşterii concurenţei, a determinat interesul crescut al mediului economic asupra modalităţilor de obţinere a succesului pe piaţă. Globalizarea a impus firmelor să fie competitive, inovative şi dinamice pentru a putea trece testul pieţei.
O dată cu dezvoltarea noilor tehnologii de informaţie şi de comunicare, a deschiderii noilor pieţe asiatice şi central-est europene, a liberalizării comerţului prin prevederile OMC şi prin crearea uniunilor comerciale, companiile au cunoscut o evoluţie spectaculoasă a internaţionalizării.
Acest fenomen de deschidere spre schimburi comerciale, împreună cu accentuarea presiunii competitive şi a nevoii de a reduce costurile, a determinat o dezvoltare a strategiilor de relocalizare a firmelor, în dorinţa a a găsi localizări care să deţină avantaje competitive. Localizarea, cu tot cumulul de caracteristici pe care le deţine, devine tocmai acel avantaj concurenţial pe care firmele doresc să îl dobândească.
Contextul actual al globalizării, al pieţei libere şi al concurenţei din ce în ce mai acerbe, transformă competitivitatea în condiţia sine qua non a succesului pe piaţă. Crearea unui mediu competitiv depinde în egală măsură de firmele care activează în acel mediu, dar şi de regulile jocului stabilite de către stat. Firmele se zbat să obţină o cotă de piaţă cât mai bună, şi deci, un profit cât mai mare, elaborând strategii şi politici cât mai adecvate (care să le diferenţieze faţă de concurenţă), iar regiunile/naţiunile trebuie să se lupte în a obţine acel avantaj competitiv care determină atragerea pe teritoriul lor a cât mai multor investiţii. Motivele pentru care unele naţiuni/regiuni sunt mai atragătoare pentru firme decât altele sunt reprezentate de politicile economice şi fiscale ale respectivelor ţări, de existenţa infrastructurii corespunzătoare sau de nivelul redus al birocraţiei.
România trebuie să depună în continuare efort pentru a deveni un mediu de afaceri atractiv pentru investitorii străini. Mai mult decât atât, ţara noastră trebuie să îşi dezvolte o strategie bine articulată prin care să-şi atingă ţinta finală: obţinerea unui avantaj competitiv real, bazat pe inovare şi fără susţineri artificiale. Rămâne de văzut în ce măsură ţara noastră va reuşi să parcurgă drumul anevois şi lung spre o economie competitivă.
Tema de faţă, a strategiilor de localizare-delocalizare, ca fenomene specifice internaţionalizarii companiilor, deşi pare a fi o tema apărută recent pe plan economic, îşi regăseste radacinile în teoriile economice clasice, cum ar fi teoria avantajelor absolute a lui Adam Smith sau teoria avantajelor comparative a lui David Ricardo, dar şi în teorii mai noi, spre exemplu teoria înzestrării cu factori de producţie a economiştilor Eli Heckscher – Bertil Ohlin - Paul Samuelson, teoria avantajelor competitive a lui M Porter, teoria curbei de experienţă , teoria ciclului internaţional al produsului a lui Vernon sau teoria economiei de scară si teoria comerţului intrasectorial.
Facilităţile şi restricţiile pe care ţara noastră le oferă companiilor mulinaţionale dornice să se delocalizeze din ţara-mamă şi să se localizeze în România reprezintă o temă importantă, mai ales din perspectiva oferirii unei imagini obiective asupra felului în care ţara noastră este vazută de investitorii străini, dar şi asupra modului în care am reuşit, după douazeci de ani de tranziţie, sa reformăm mediul economic naţional, astfel încât să atragem investiţiile străine.
Studiile realizate au abordat această problematică din perspectiva gradului de competitivitate pe care aceste ţările l-au dezvoltat şi din perspectiva avantajelor competitive pe care firmele le-au obţinut în urma relocalizării. Printre ele amintim M.Porter cu On competition, Stela Andrei – Delocalizarea si mobilitatea companiilor, sau studiile realizate de ARIS.
În realizarea studiului am recurs la cercetare secundară, pe baza lucrărilor prezentate mai sus, a articolelor din ziar, blog-urilor şi a statisticilor de gen.
Studiul meu este împărţit în trei capitole, primele două menite să aprofundeze noţiunile teoretice de localizare-delocalizare, date privind facilităţile şi restricţiile naţionale cu privire la localizarea-delocalizarea filialelor companiilor multinaţionale, iar ultimul capitol urmează să aplice noţiunile teoretice asupra situaţiei campaniei companiei britanice Halewood.
Capitolul 1 – ” Investiţiile Străine Directe şi strategia de delocalizare-localizare în era globalizării” alcătuit din trei sub-capitole, porneşte în explicarea mult discutatului subiect al ISD, mai precis situaţia multinaţionalelor, de la planul general al economiei mondiale înspre spre planul particular al economiei româneşti.
Capitolul 2 – ” Fenomenul de delocalizarea-localizare la nivelul României” cu cele trei sub-capitole aferente are rolul de aprofunda noţiunea de cluster, importanţa acestuia în crearea avantajului competitiv al unei regiuni şi a analiza clusterizarea la nivelul României, studiile întreprinse pe acest subiect, industriile care se pretează la o astfel de organizare, precum şi industriile care au dezvoltat clustere.
Capitolul 3 – ”Relocalizare companiei Halewood în România” încearcă să intre în profunzimea industriei vinului din ţara noastră, abordând cercetarea din perspectiva localizării în România a unei filiale de producţie a companiei britanice Halewood. Cel de-al doilea sub-capitol, cu rol introductiv, prezintă situaţia sectorului viticol la nivel mondial, noile tendinţe şi provocări în domeniu, iar apoi la nivel naţional, printr-o analiză critică a acestui sector pe parcursul a unei perioade de cinci ani de zile (2000-2005), abordând o privire de ansamblu asupra situaţie de fapt a industriei, dar şi o analiză a competitivităţii acesteia.
Partea finală este dedicată concluziilor tezei şi încearcă să prezinte măsura în care ipotezele cercetării, fixate iniţial, s-au confirmat. Vom încearca să stabilim gradul de atractivitate al industriei viti-vinicole româneşti pentru ISD şi să oferim recomandări pentru industria viti-vinicolă românească, în vederea îmbunătăţirii gradului de competitivitate.
Sectorul viti-vinicol, lăsat în paragină până în 1997, dată la care s-a început privatizarea acestuia, nu a fost analizat din perspectiva competitivităţii. Intrarea în Uniunea Europeană, extinderea pieţelor şi privatizarea acestui sector au crescut interesul pentru această temă. Lucrarea de faţă intenţionează să aducă în atenţie problematica competitivităţii industriei româneşti de vinuri, industrie cu un potenţial nefructificat la adevărata lui valoare. Subiectul relocalizării este foarte puţin menţionat în cercetările asupra industriei vinului din ţara noastră. În ce măsură industria românească de vin este atractivă pentru investitorii străini, precum şi dacă localizarea filialelor de multinaţionale în ţara noastră poate ajuta la dezvoltarea competitivităţii sectorului, urmează să vedem.
Cuvinte cheie: localizare, delocalizare, relocalizare, competitivitate, avantaj competitiv, avantaj comparativ, ISD, globalizare, multinaţionale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Facilitati si Restrictii Nationale privind Localizarea si Delocalizarea unor Filiale ale Companiilor Multinationale.doc