Factorii care Influențează Bugetul de Capital

Deciziile cheltuielilor de capital sunt de o importanţă crucială deoarece ele implică sume mari de bani şi impacturile lor sunt resimţite pentru perioade lungi de timp. Pentru a face alegeri înţelepte de investiţii, este necesar să se ştie cum se calculează şi se evaluează costurile şi beneficiile proiectelor propuse. Investiţiile de succes implică asumarea unor angajamente în proiecte care câştiga un randament care acoperă costul de finanţare a proiectelor.

Bugetul de capital (Capital Budget, eng) conţine estimările cu privire la fluxurile de numerar asociate proiectelor de investiţii pe termen lung (investiţii ale căror câştiguri sunt aşteptate să se obţină după cel puţin un an). Analiza bugetului de capital (Capital Budgeting Analysis, eng) este procesul prin care firma îşi adoptă deciziile investiţionale alocaţionale (denumite şi decizii de investiţii de capital). Simplu spus, este procesul prin care sunt identificate (sau generate), analizate şi plasate în bugetul de capital investiţiile pe termen lung.

1. Importanţa bugetului de capital

O serie de factori combinaţi fac bugetul de capital, probabil, sarcina cea mai importantă cu care se confruntă managerii financiari şi personalul lor. În primul rând, deoarece rezultatele deciziilor bugetului de capital continuă pentru mai mulţi ani, firma îşi pierde din flexibilitate. De exemplu, achiziţionarea unui activ cu o durată de viaţă economică de 10 ani „blochează” firma pentru o perioadă de 10 ani. Mai mult, deoarece extinderea activului se bazează pe vânzările viitoare anticipate, o decizie de a cumpăra un activ care este preconizat să dureze 10 ani necesită o previziune de vânzări pe 10 ani. În cele din urmă, deciziile unei firme privind bugetul de capital definesc direcţia ei strategică, deoarece deplasările în noi produse, servicii sau pieţe trebuie să fie precedate de cheltuielile de capital.

O previziune eronată a cerinţelor activului poate avea consecinţe grave. În cazul în care întreprinderea investeşte prea mult, acesta va suporta o devalorizare inutil de mare, precum şi alte cheltuieli. Pe de altă parte, în cazul în care nu investeşte suficient, două probleme pot apărea. În primul rând, echipamentul şi software-ul computerului pot să nu fie suficient de moderne astfel încâtcare să îi permită să producă competitiv. În al doilea rând, în cazul în care dispune de o capacitate inadecvată se pierde din cota de piaţă în favoarea firmelor concurente şi recâştigarea clienţilor pierduţi necesită cheltuieli mari de vânzare, reduceri de preţ sau îmbunătăţiri ale produselor, toate acestea fiind costisitoare.

Sincronizarea este de asemenea importantă - activele de capital trebuie să fie disponibile atunci când acestea sunt necesare. Edward Ford, vicepresedinte executiv la Western Design, o companie de plăci decorative, a dat autorilor un exemplu privind importanţa bugetului de capital. Firma sa a încercat să funcţioneze aproape de capacitate de cele mai multe ori. Pe parcursul unei perioade de patru ani, Western a experimentat o ceştere intermitentă a cererii pentru produsele sale, ceea ce a forţat-o să refuze comenzi. După aceste creşteri accentuate ale cererii, Western şi-ar fi mărit capacitatea prin închirierea unei clădiri auxiliare, apoi prin achiziţionarea şi instalarea echipamentelor adecvate. Această operaţiune de a obţine capacitatea suplimentară dorită ar fi durat între şase şi opt luni, dar până atunci cererea s-a terminat - alte firme cu capacitate disponibilă au preluat deja o parte mare a pieţei. Odată ce Western a început să previzioneze în mod corespunzător cererea şi să îşi planifice cerinţele de capacitate pentru aproximativ un an în avans, aceasta a fost capabilă să îşi menţină şi chiar să îşi mărească cota de piaţă.

Bugetul de capital eficient poate îmbunătăţi atât calendarul cât şi calitatea activelor achiziţionate. Dacă o firma previzionează nevoile sale de active de capital în avans, poate cumpăra şi instala active înainte ca acestea să fie necesare. Din păcate, multe firme nu dispun de mijloace de producţie până în momentul în care activele existente se apropie de capacitatea deplină de utilizare. În cazul în care vânzările cresc datorită unei creşteri a cererii pe piaţă, în general, toate firmele din industrie vor avea tendinţa să dispună de mijloace de producţie în aproximativ acelaşi timp. Acest lucru duce la restanţe (comenzi nerezolvate), perioade lungi de aşteptare a utilajelor, o deteriorare a calităţii echipamentelor de capital şi o creştere a costurilor. Firma care prevede nevoile sale şi achiziţionează activele de capital în timpul perioadelor de stagnare poate evita aceste probleme. Trebuie reţinut însă faptul că, dacă o firmă anticipează o creştere a cererii şi apoi se extinde pentru a satisface cerera anticipată, dar vânzările nu cresc, aceasta va fi împovărată cu exces de capacitate şi costuri ridicate, ceea ce poate duce la pierderi sau chiar faliment. Astfel, o prognoză exactă privind vânzările este decisivă.

Bugetul de capital implică de obicei cheltuieli substanţiale şi înainte ca o firmă să poată cheltui o sumă mare de bani, trebuie să aibă fonduri disponibile, iar sumele mari de bani nu sunt disponibile în mod automat. Prin urmare, o firmă care intenţionează să desfăşoare un program care implică cheltuieli de capital majore ar trebui să-şi planifice finanţările sale destul de mult în avans pentru a fi sigură că fondurile sunt disponibile.

2. Termeni şi concepte folosite în bugetul de capital

Sa vedem în continuare câteva dintre noţiunile pe care trebuie sa le cunoaştem înainte de a trece efectiv la analiza bugetului de capital.

Costul capitalului

Costul capitalului unei firme (sau costul mediu ponderat al capitalului) este definit ca fiind costul fondurilor care îi sunt furnizate . De asemenea mai este denumit şi rata rentabilităţii cerută (required rate of return, eng) sau rata de prag/minimă a rentabilităţii (hurdle rate, eng), pentru că specifică rata minimă de rentabilitate necesară cerută de investitorii firmei. În acest context, costul de capital al firmei serveşte drept rată de prag în a decide ce proiecte de investiţii de capital sunt acceptabile. Cu toate acestea, acest lucru presupune că proiectele în curs de evaluare sunt de un risc mediu în raport cu proiectele în care este în prezent implicată firma.

Modul în care proiectele sunt clasificate

O firmă întâmpină, de obicei, mai multe tipuri diferite de proiecte atunci când ia decizii privind cheltuielile de capital, inclusiv proiecte independente şi proiecte care se exclud reciproc.

Un proiect independent este cel a cărui acceptare sau respingere nu elimină în mod direct alte proiecte din considerare. De exemplu, o firmă poate avea în vedere instalarea unui nou sistem de comunicaţii telefonice în sediul central şi înlocuirea unui perforator la o locaţie în fabrică în aproximativ acelaşi timp. În absenţa unei constrângeri a disponibilităţii de fonduri, ambele proiecte ar putea fi adoptate dacă îndeplinesc criteriile minime de investiţie.

Un proiect care se exclude reciproc este unul a cărui acceptare se opune acceptării uneia sau mai multor propuneri alternative. Pentru că două sau mai multe proiecte care se exclud reciproc au capacitatea de a îndeplini aceeaşi funcţie pentru o firmă, doar unul trebuie să fie ales. De exemplu, în 2002 compania aeriană olandeză KLM a luat în considerare înlocuirea flotei sale de avioane de cursă lungă cu modelele de aeronavă 767 Boeing, Airbus A320, sau o combinaţie a ambelor. Cele trei alternative se exclud reciproc.

Disponibilitatea fondurilor

Atunci când o firmă dispune de fonduri adecvate pentru a investi în toate proiectele care îndeplinesc anumite criterii de selecţie a bugetului de capital, se spune că firma funcţionează fără o constrângere a fondurilor. Frecvent însă, firmele au proiecte acceptabile al căror cost total iniţial este mai mare decât totalul fondurilor pe care firma le are la dispoziţie pentru a le investi în proiecte de capital. Aceasta impune raţionalizarea capitalului sau stabilirea unor limite privind cheltuielile de capital şi duce la unele probleme speciale ale bugetului de capital.