Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare la instituțiile publice - monografie BCU Iași

Organizare şi funcţionalitate la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi

1.1 Scurt istoric al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi

Originea Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi se află în biblioteca fondată odată cu Academia Domnească, în 1640 (devenită Academia Mihăileană în 1835), la Trei Ierarhi, de către domnitorul Vasile Lupu. În Moldova, biblioteci anterioare acesteia au mai existat în casele boiereşti, la mănăstări – Neamţ, Bisericani, Doljeşti, curţile domneşti. Dar prima bibliotecă afiliată unei forme organizate, durabile de învăţământ, prima bibliotecă şcolară este cea a Academiei de la Trei Ierarhi. În prezent, BCU-Iaşi, în calitate de continutoare a acesteia, este o instituţie cu rang de bibliotecă naţională, care îşi păstrează caracterul de „universitară”, încă din 1860, de la înfiinţarea primei universităţi din ţară. Clădirea, în care îşi desfăşoară activitatea BCU-Iaşi, iniţial, a fost concepută ca un Institut Geografic, „Institut de ştiinţe – Fundaţia „Regele Ferdinand I” (de aici provine construcţia cupolei, unde s-ar fi instalat lunete şi o staţie radio), destinată, de asemenea, să găzduiască „o vastă bibliotecă cu cea mai modernă organizare”. Astăzi, această clădire este una dintre cele patru biblioteci naţionale, care mai găzduieşte şi trei filiale ieşene a trei instituţii: British Council, Biblioteca Germană Iaşi, centrul de Consiliere educaţională al comisiei Fullbright.

Marele poet Mihai Eminescu a fost pentru un timp directorul conştiincios al Bibliotecii ce îi poartă astăzi cu fală numele: trăia mai mult în Bibliotecă, cercetând cu aviditate rafturile de cărţi şi manuscrise.

Sediul prezent al Bibliotecii a fost construit între 1930-1934 de inginerul Emil Pragner, după planurile arhitectului Constantin Jotzu.

Interiorul acestui monument istoric este lucrat în marmura de Carra şi mozaic veneţian, iar exteriorul este împodobit cu sobre şi elevate coloane în stil ionic, pilaştri neodorici, mici frontoane triunghiulare şi medalaioane cu ctitori ai neamului nostru şi întmemeietori ai culturii naţionale.

La data de 1 februarie 2008, biblioteca deţinea în total 2.426.209 unităţi bibliografice, ce contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale de informare şi cercetare şi asigură baza documentară necesară procesului de învăţare.

De asemenea BCU-Iaşi, adăposteşte în depozitele sale o piesă rară, o lucrare de o excepţională valoare pentru cultura românească: „Evanghelia cu învăţătura de Coreşi”, tipărită în 1581, fiind cea mai veche carte românească, existentă la Iaşi.

Dimensiunea comorilor culturale e completată de pagini din „Cazania lui Varlaam”, prima carte apărută în 1643 la prima tipografie din Moldova, la Casa Dosoftei, adusă de domnitorul Vasile Lupu, în 1641. Aceste două cărţi sunt printre cele mai valoroase lucrări aflate în patrimoniul bibliotecii, ce se pot vizita în secţia de colecţii speciale din cadrul bibliotecii.

Astfel, am putea spune, că Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, Iaşi înseamnă tradiţie şi continuitate, învăţământ, cercetare şi cultură, contribuind la renumele oraşului Iaşi de „capitală culturală”.

1.2 Domeniul de activitate

al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi este o instituţie publică specializată, de tip enciclopedic, care are rolul de a constitui, organiza, prelucra, dezvolta şi conserva colecţii de cărţi, periodice, articole, publicaţii electronice precum şi de a crea cadrul informaţional necesar sprijinirii activităţii didactice şi de cercetare din comunitatea universitară ieşeană, cu extensie către cea naţională şi internaţională.

Politica globală a B.C.U. Iaşi leagă indisolubil învăţământul de cercetare fiind în prezent atât o bibliotecă enciclopedică academică, cât şi o bibliotecă enciclopedică de cercetare ce oferă spre consultare - prin împrumut pentru acasă sau doar în sălile de lectură, după caz - întregul său fond de documente (2.500.000 unităţi bibliografice), ceea ce dă unicitatea politicii de circulaţie a B.C.U. Iaşi.

Îndeplinind funcţia de depozit legal, B.C.U. Iaşi, instituţie de importanţă naţională, contribuie la îmbogăţirea patrimoniului naţional şi asigură păstrarea memoriei culturale pentru a fi cunoscută şi valorificată de generaţiile viitoare.

Biblioteca se adresează tuturor categoriilor socioprofesionale, oferind numeroase servicii gratuite fiind în plin proces de automatizare şi racordându-se la reţeaua naţională şi internaţională.

În BCU-I au acces următoarele categorii de utilizatori:

cadre didactice universitare;

studenţi din instituţiile-, de învăţămînt superior de stat şi particular din Iaşi, studenţi străini cuprinşi în programe şi proiecte educaţionale;

cercetători ai institutelor academice;

doctoranzi;

absolvenţi ai unor institute de învăţămînt superior;

elevi din clasa terminală de liceu, cu recomandarea şcolii (numai la sală)

Biblioteca BCU-Iaşi, pune la dispoziţie materiale de informare din diferite domenii, pentru toate nivelele de pregătire, asigurând egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate.

Pentru a evidenţia mai bine domeniul în care activează BCU-Iaşi, vom face o scurtă prezentare în date a acestei instituţii publice.

Biblioteca în date

Situaţia la 1 februarie 2010:

• Fond existent: 2.441.860 unităţi bibliografice.

• Creşterea anuală a colecţiilor: 25.395

• Beneficiari persoane fizice: 32.564 din care 17.232 cititori activi, studenţi şi cadre didactice şi 700.000 de împrumuturi

• Frecvenţa cititorilor: 314.726 (311.012 - vizite virtuale la resursele din reteaua bibliotecii)

• Împrumuturi: 702.948

• Săli de lectură: 30 cu 1.213 locuri în cadrul sediului central şi a celor 12 filiale

• Abonamente periodice româneşti: 279 titluri

• Abonamente periodice străine: 35

• Abonamente la importante baze de date electronice: ProQuest, SpringerLink, Ebsco, Scopus, Embase, ScienceDirect, EuropeanSources cu carţi electronice precum şi rezumate şi articole integrale din reviste, dintr-o mare varietate de domenii: literatură, artă, istorie, drept, medicină, economie, tehnologia informaţiei, ştiinţe exacte, etc. ce pot fi accesate din cele 100 de calculatoare puse la dispoziţia cititorilor în centrală şi filiale.

• Împrumut interbibliotecar ( intern/extern): Total: 869 împrumuturi, 101 parteneri interni şi 500 de parteneri externi din 55 de ţări

• Schimb internaţional: 587 parteneri din de tari 55

• colecţii speciale ce tezaurizează peste 100.000 de documente, manuscrise, carte veche românească, carte veche straină, albume, hărţi, stampe, piese de arhivă

Personalul bibliotecii: 188 angajaţi