Gestiunea Riscului de Solvabilitate

1. Noțiuni teoretice privind riscul în activitatea bancară

1.1. Delimitări conceptuale ale noțiunii de risc

Oamenii, instituţiile, societăţile au fost întotdeauna confruntate cu probleme de risc şi de incertitudine riscurile făcând obiectul unei mari atenţii în bănci. Dezvoltarea exponenţială a societăţii contemporane a fost posibilă datorită asumării unor riscuri.

Gestionarea riscurilor („risk manegement”) nu este altceva decât ansamblul instrumentelor, tehnicilor şi dispoziţiilor organizatorice, necesare băncii pentru a reuşi. Acestea nu sunt stabilite, fixe ci într-o evoluţie progresivă: se diversifică, capătă noi dimensiuni, devin mai precise şi continuă să evolueze o dată cu evoluţia mediului.

În cartea sa, Managementul riscului cu produse financiare, Radu Lupu consideră că riscul reprezintă însumarea mai mult sau mai puțin conștientă a rezultatelor alegerii făcute.

O altă definiţie a riscului este dată de Maricica Stoica în lucrarea “Management bancar”, riscul reprezentând pentru aceasta un angajament care poartă o incertitudine datorită probabilităţii de câştig sau pierdere. Etimologic, termenul provine din latina “re-secare”, care înseamna ruptură într-un echilibru.

Toate riscurile sunt definite ca pierderi asociate unor evoluții adverse a rezultatelor.

Creşterea economică nu se putea realiza fără asumarea de riscuri majore şi existenţa unor incertitudinii. Activitatea financiar-bancară presupune prin excelenţă asumarea permanentă de riscuri. Managementul oricărei activităţi din această sferă presupune cunoaşterea riscului, cuantificarea acestuia şi, pe cât posibil, contracararea efectelor negative pe care le presupune eventualitatea producerii lor.

Contextul internaţional concurenţial a impus diversificarea operaţiunilor bancare şi financiare. Ca o consecinţă firească gama riscurilor s-a diversificat şi, o dată cu acestea, a crescut şi posibilitatea înregistrărilor de pierderi.

Prin risc bancar se înţelege elementul de incertitudine care poate afecta activitatea societăţii bancare sau derularea unei operaţiuni economico-financiare a acesteia. Riscul bancar este probabilitatea ca într-o tranzacţie să nu se obţină profitul aşteptat şi chiar să apară o pierdere.

Noţiunea de risc bancar cuprinde atât categoriile de riscuri specifice activităţilor financiar-bancare cât şi toate riscurile care afectează activităţile organizaţiilor indiferent de domeniul de activitate al acestora.

În literatura de specialitate, riscul bancar este asociat cu precădere riscurilor financiare deoarece, prin natura activităţilor pe care le desfăşoară, băncile sunt primele şi cele mai afectate de modificările condiţiilor economico-financiare ale ţărilor în care-şi desfăşoară activitatea sau de modificările acestor condiţii la nivel global.

O clasificare a riscurilor în funcţie de activităţile bancare specifice sunt:

− riscuri financiare (riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de capital, solvabilitate, riscul de rată a dobânzii, riscul de schimb valutar);

− riscuri comerciale (riscul de produs, riscul de piaţă, riscul de imagine comercială);

− riscuri de mediu (riscul de ţară, riscul competiţional, riscul de deficit, riscul de reglementare, etc).

Riscurile financiare sunt riscurile specifice operatiunilor de creditare,iar cele mai multe dintre acestea fac obiectul unor reglementari bancare. Mai putem spune despre riscurile financiare că sunt strâns legate de bilanţul contabil al băncilor şi sunt foarte sensibile la dezechilibrele care pot să apară în componenţa resurselor si plasamentelor băncii.Aceste resurse sunt singurele care pot fi generate ,amplificate si gestionate de managementul bancar.