Impactul Aderării la Uniunea Europeană asupra Intreprinderilor din România Oportunități și Riscuri Costuri și Beneficii

Capitolul I: Condiţii generale ale extinderii Uniunii Europene

In cadrul reuniunii Consiliului European de la Copenhaga, din luna iunie 1993, a fost recunoscut dreptul ţărilor din centrul şi estul Europei de a adera la Uniunea Europeană (UE) după îndeplinirea următorelor trei criterii:

- Economic:

Ţara candidată trebuie să aibă o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă presiunilor exercitate de concurenţă şi factorii de piaţă din Uniunea Europeană.

- Politic:

Ţara candidată trebuie să fi atins un nivel de stabilitate a instituţiilor care garantează democraţia, aplicarea legilor, drepturilor omului, respectul şi protecţia minorităţilor.

- Adoptarea “acquis”-ului (ansamblul drepturilor şi obligaţiilor comune, respectate de toate ţările membre ale UE)

Ţara candidată trebuie să aibă capacitatea de a-şi asuma obligaţiile care decurg din calitatea de membru, inclusiv asumarea obiectivelor de unificare politică, economică şi monetară.

In urma integrării în Uniunea Europeană, România, precum şi economia românească, vor trebui să înveţe şi să aplice aceleaşi reguli şi regulamente ca oricare alt stat membru, conştienţi fiind că vor trebui depuse eforturi substanţiale pentru a putea beneficia de avantajele oferite de aderare.

Aderarea la Uniunea Europeana a opt ţări din Europa centrală şi de est, împreună cu Malta şi Cipru, la 1 mai 2004, a fost un eveniment istoric ce a pus capăt secolelor de separare dintre naţiuni. Aflate în centrul istoric al vechii Europe, aceste ţări au în sfârşit posibilitatea de a fi parte a proiectului de integrare Europeană. Pentru cetăţenii vechilor state membre, zonele uzuale de liberă circulaţie şi culturale se vor extinde acum către est şi sud, iar pentru cetăţenii noilor state membre, deplasarea se va produce către nord şi vest.

Europa reunită înseamnă un continent mai puternic, democratic şi stabil, care, prin consolidarea reciprocă a păcii şi securităţii, va favoriza dezvoltarea în continuarea a comerţului şi investiţiilor. În urma aderării celor 10 ţări la 1 mai 2004, populaţia Uniunii Europene a sporit cu aprox. 75 de milioane într-o zona economică cu aproape 450 de milioane de consumatori, iar în anul 2007, prin aderarea a încă două state, aceasta cifră va urca până la 480 de milioane. Astfel, cea mai mare piaţă unică din lume este în prezent pe deplin pregătită să facă faţă provocărilor unei competiţii mondiale, iar obiectivul propus este ca în 2010 să devină „cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe acumularea de cunoştinţe, aptă să susţină o creştere economică durabilă, asigurând locuri de muncă mai multe şi mai bune, precum şi o coeziuni socială sporită.” 1

Ca urmare a integrării, toate noile state membre vor fi parte, în condiţii de egalitate, la instituţiile şi comitetele Uniunii Europene, în care au beneficiat deja de statutul de observatori activi, fapt care le-a asigurat până acum dreptul de a-şi expune punctele de vedere, însă nu şi dreptul de vot.

Pentru România, aderarea la Uniunea Europeana reprezintă singura opţiune viabilă, capabilă să asigure reintegrarea sa completă şi definitivă în sistemul de valori promovat de democraţiile vest-europene.

In plus, odată cu aderarea:

- circulaţia mărfurilor şi serviciilor devine complet liberă între vechii şi noii membri ai UE;

- va exista o liberă circulaţie a persoanelor, ceea ce înseamnă că atât cetăţenii vechilor state membre,cât şi cei ai statelor recent integrate, vor putea călători liber oriunde în cadrul Uniunii Europene lărgite.

- va exista totuşi o excepţie la libera circulaţie a persoanelor, respectiv circulaţia forţei de muncă pentru care va fi necesară o perioada de până la 7 ani în timpul careia cele 15 state, vechi membri, îşi vor păstra 2 reglementările interne existente ;

- circulaţia capitalurilor către şi dinspre noile state membre va fi, de asemenea, liberă, însă totuşi reglementările naţionale vor continua să fie prioritare, în special în ceea ce priveşte achiziţionarea de terenuri agricole şi forestiere în toate ţările care aderă.

România aparţine Europei prin istorie, cultură, tradiţii şi poziţie geografică. Calitatea de membru al UE va constitui pentru România o garanţie a progresului economic, inclusiv a stabilităţii sociale, a securităţii interne şi externe. Aceasta reprezintă cea mai sigură alternativă pentru dezvoltarea viitoare într-o lume marcată, mai mult decât oricând, de inter-dependenţă şi globalizare. România aparţine Europei şi are nevoie să facă dovada identităţii sale europene în tot ceea ce întreprinde. Nu este o sarcină uşoară având în vedere necesitatea de a-şi dezvolta capacităţi de nivel european, care să poată asigura un comportament şi activităţi corespunzătoare mediului autentic european. Este o reală provocare pentru România să ajungă să găsească răspunsurile adecvate la problemele cu care se confruntă, să dea dovadă de inteligenţă şi eficienţă în muncă pentru dezvoltarea economică şi alinierea instituţională necesare, pentru a oferi o viaţă mai bună tuturor cetăţenilor săi.

Guvernul României recunoaşte faptul că numai politicile care promovează stabilitatea, restructurarea economică şi integrarea pe piaţa UE şi mondială sunt cele care vor jalona in mod real progresul ţării pe calea aderării la UE. Guvernul României este angajat într-un program amplu de reformă care a fost intensificat pe următoarele planuri:

- instituţional, de ex: asigurarea drepturilor omului şi ale minorităţilor;

- îmbunătăţirea administrării, de ex: implementarea reformelor-cheie din cadrul

administraţiei publice;