Instituționalism și dezvoltare economică - CEC Bank

1. Cadru legal al institutiei

Primul succes in organizarea institutiilor de credit din Romania a fost a fost atins prin infiintarea Casei de Depuneri si Consemnatiuni (C.D.C), prin legea din 24.11.1864. Aceasta prevedea la art. 1 sa se instituie o Casa de Depuneri si Consemnatiuni, care, sub autoritatea Ministerului Finantelor si sub privegherea unei comisiuni sa stranga si sa administreze fondurile provenite din diferite surse (depuneri voluntare, administrative, succesiunile vacante, fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate, etc). Fiecare depunator primea un libret, in care se inscriau toate operatiunile, iar dobanda care urma sa fie platita a fost stabilita la 5%.

În scurt timp s-au pus bazele si altor instituţii de credit: Creditul Funciar (1873), Banca Naţională (1880) si Casa de Economii (1880), reţea care a desăvârşit procesul de modernizare a economiei româneşti.

Casa de Economii, creată prin legea din 5 ianuarie 1880, este reorganizata prin legea nr. 66/3.07.1996, astfel: „Casa de Economii şi Consemnaţiuni din România, denumită prescurtat C.E.C., se reorganizează în societate bancară pe acţiuni, cu acţionar unic statul român. Casa de Economii şi Consemnaţiuni va funcţiona ca bancă de economii, având ca principal obiect de activitate atragerea, păstrarea şi fructificarea economiilor băneşti în lei şi în valută ale populaţiei, a disponibilităţilor băneşti ale persoanelor juridice, precum şi primirea de sume spre consemnare.”

Prin Ordonanta de Urgenta nr.42 din 26 mai 2005, se abroga legea anteriora, prin care statul roman e unic actionar si se stabileste cadrul legal pentru inceperea procesului de privatizare. Ordonanta este inca in vigoare.

De asemenea, statutul Cec Bank este reglementat si de urmatoarele ordine:

a) Statutul CEC aprobat prin Ordinul M.E.F. nr. 425/2008 - publicat in M.O. nr. 164/2008

„ART 2. Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C –S.A. este persoana juridica romana, organizata in forma juridica a unei societati pe actiuni,, si isi desfasoara activitatea ca banca, in conformitate cu prevederile legislatiei aplicabile, ale prezentului statut, ale regulamentului propriu de organizare si functionare adoptat de Banca si a reglementarilor interne emise in conditiile legii”.

b) Statutul CEC modificat prin Ordinul M.E.F. nr. 1312/2008 - publicat in M.O. nr. 347/2008- C.E.C. S.A. devine C.E.C. BANK S.A., forma existenta actuala.

c ) Ordinul M.F.P. nr. 2.322/2009 pentru modificarea statutului CEC Bank - S.A. - publicat in M.O. nr. 517/2009

d) Odinul M.F.P nr.2.307/ 15.09.2010 pentru modificarea şi completarea Statutului CEC BANK S.A.- publicat in M.O. nr. 647/2010

2. Prezentarea institutiei

2.1. Istoricul CEC Bank

Prima perioada, din jurul anului 1864, marcheaza inceputul activitatii institutiilor de credit, o data cu infiintarea Case de Depuneri si Consemnatiuni (C.D.C.). Ca urmare a activităţii depuse după înfiinţare, prestigiul C.D.C. a crescut permanent, prezidând acte importante in viaţa economico-financiară a ţarii, având până la înfiinţarea în 1880 a Băncii Naţionale şi rolul de bancă de emisiune.

Activitatea C.D.C., împreună cu noua instituţie anexă „Casa de Economii”, formând împreună Casa de Depuneri Consemnaţiuni şi Economie (C.D.C.E.), ia un mare avânt, realizând condiţiile necesare unei bune politici de credit: siguranţă, lichiditate perfectă si rentabilitate.

A doua perioadă a dezvoltării începută în 1880 evoluează până in anul 1900, când datorită înfiinţării creditului judeţean si comunal, politica de plasamente a C.D.C.E. capătă o noua orientare, prin amplificarea operaţiunilor active şi structura mult mai variată a portofoliului.

Un loc aparte în această perioadă îl are Casa de Economii care începe să funcţioneze la 1 ianuarie 1881. Beneficiind de prestigiul C.D.C.E. (consolidat si cunoscut), instituţia cunoaşte de la început o dezvoltare rapidă.

A treia etapă de dezvoltare cuprinde perioada 1901-1916, când în politica de plasamente are loc o reorientare prin limitarea împrumuturilor statului si separarea creditelor pe termen lung necesare administraţiilor locale, care trec asupra creditului judeţean şi comunal - instituţie anexă a C.D.C.E.

După primul război mondial, care a întrerupt mersul ascendent al C.D.C.E., aceasta contribuie la refacerea economiei naţionale participând direct sau prin intermediul Băncii Naţionale la finanţarea Societăţii Naţionale de Credit Industrial, la refacerea căilor ferate, la crearea de întreprinderi în legătură cu apărarea naţională, cât şi la acţiunile sociale ale guvernului, prin finanţarea cumpărării de grâu şi alimente pentru populaţia lipsită de hrană, reparaţii după război, etc.