Interacțiunea dintre Procesul Globalizării și Dezvoltarea Durabilă

1. INTRODUCERE

Pentru a putea realiza acest proiect trebuie în mod sigur să avem un punct de plecare iar noi am ales ca punct de plecare acest chestionar aflat pe site-ul oficial al globalizării. Persoanele care accesează acest site au posibilitatea să îşi exprime opinia refeitor la problemele majore cu care planeta se confruntă.

Din acest chestionar reiese că 33.72% din persoanele care au răspuns la întrebarea “Cu ce problemă majoră credeţi că se confruntă planeta?” consideră că principala problemă este degradarea mediului iar 20,64% consideră că problema majoră a omenirii este sărăcia. Trebuie precizat faptul că la această întrebare până la data de 12 mai 2008 au răspuns 4016 de persoane.

În acest proiect vom aborda problemele economice cu care lumea se confruntă, probleme care sunt foarte impotante deoarece ne influenţează viaţa în mod direct iar toate aceste probleme sunt în strânsă legură cu globalizarea dar şi cu dezvoltarea durabilă.

REZULTATE

Cu ce problemă majoră credeţi că se confruntă planeta?

Sărăcia

20.64%

Conflictul nuclear

2.04%

Terorismul

10.81%

Inegalităţi între săraci şi bogaţi

13.07%

Degradarea mediului

33.72%

Analfabetismul

2.56%

Competiţia pentru energie

6.18%

Maladii şi epidemii

2.89%

Suprapopularea

8.09%

4016 răspunsuri

2. CADRUL CONCEPTUAL AL GLOBALIZĂRII

2.1. Prezentarea conceptului de GLOBALIZARE

Globalizarea este termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din alte părţi ale globului.

Nu există o definiţie a globalizării într-o formă universal acceptată, şi probabil nici definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societaţi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi culturale. Descrie creşterea comerţului şi a investiţiilor datorită căderii barierelor şi interdependenţei dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea aproape exclusivă la efectele comerţului şi în particular la liberalizarea comerţului sau la liberul schimb.

Haosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea tehnologică şi economică, ale carei origini provin în special din Statele Unite, un număr important al activităţilor umanităţii se situează pe o scală şi un orizont atât de mari, încât au depaşit graniţele naţionale, în limitele cărora statele suverane îşi exercită dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe decât lasă să se înţeleagă. Pe masură ce domeniul activităţilor umane se extinde dincolo de reglementările statului-naţiune, legalitatea şi regulile au devenit prea strâmte.

Noii jucători au trebuit să facă faţă provocării iscate de guvernarea de tip monopol; au apărut corporaţiile multinaţionale, pieţele financiare globale, organizaţiile non-guvernamentale, dar şi organizaţii criminale şi reţele teroriste internaţionale.

Activitatea acestor noi jucători nu este acoperită de legile internaţionale, care se bazează pe înţelegeri formale între statele-naţiune, pentru că acestea nu au fost capabile până acum să gasească un teren comun pentru înţelegeri care vizează problema globalizării.

Între 1910 şi 1950 o serie de schimbări economice şi politice au redus dramatic volumul şi importanţa fluxurilor comerciale internaţionale. Dar începând cu primul război mondial şi continuând cu cel de-al doilea război mondial, când au fost create FMI si GATT, trendurile s-au inversat. În mediul de după cel de-al doilea război mondial, stimulat de către instituţii economice internaţionale şi programe de reconstrucţie şi dezvoltare, comerţul internaţional a crescut brusc. Începând cu anii ’70 efectele acestui tip de comerţ deveneau mult mai vizibile atât în privinţa beneficiilor, cât şi ca efecte distrugătoare.

Chiar dacă aceste trei aspecte sunt întreţesute, este util să distingem efectele globalizării în fiecare din mediile economice, politice şi culturale. Alt aspect cheie al globalizării este schimbarea în tehnologie şi inovaţie în special în sectoarele transporturilor şi telecomunicaţiilor, despre care se crede că au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o mişcare mondială care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific – un oraş, un municipiu, un stat, de exemplu – ca teritoriu internaţional, mondial, cu responsabilităţi şi drepturi la scară internaţională.