Internaționalizarea Sectorului serviciilor-factor al Creșterii și Dezvoltării Economice Contemporane

Introducere

Creşterea rolului serviciilor în viata economica si sociala pe plan mondial, în special pentru tarile dezvoltate, a fost interpretata de sociologi ca o înlocuire a “civilizaţiei primare” cu “civilizaţia terţiara”, deoarece societatea în care predomina serviciile au ocupat, treptat, locul celei în care domina agricultura.

Procesul de diversificare si extindere a serviciilor este rezultatul amplificării activităţilor de informatizare a societarii, de ocrotire a mediului ambiant sau a extinderii accentuate a urbanizării (gospodărie locativa, distribuţia energiei si a apei, transport, telecomunicaţii), a celor privind creşterea timpului liber al individului (spălătorii, curăţătorii, forme moderne de comerţ, întreţinerea aparatelor de uz casnic si gospodăresc), precum si a serviciilor legate de utilizarea timpului liber (turism, cultură, sport).

Creşterea economică, în fond, este problema-cheie a vieţii tuturor popoarelor şi ţărilor, însă un progres economic nu poate fi calificat ca o creştere, dacă nu este însoţit de un progres spiritual şi social general.

Economia globală creată prin complexele interdependenţe ale economiilor naţionale este în prezent un spaţiu turbulent, generând oportunităţi economice în rapidă succesiune, dar şi riscuri.

Creşterea vijelioasă a schimburilor este însoţită de frecvente dezechilibre, care sunt în mod necesar compensate prin fluxuri financiare formate între pieţele naţionale de capital.

La baza procesului de concepere şi structurare a lucrării a stat ideea că, în condiţiile trecerii la o economie competitivă, marea majoritate a agenţilor economici sunt orientaţi spre contracte cu lumea exterioară; în plus, într-o economie mondială caracterizată de o continuă accentuare a interdependenţelor dintre state, nici o economie naţională nu poate exista în stare de izolare economică.

Lucrarea este structurată în trei capitole în care sunt prezentate, într-un mod sistematic, o serie de aspecte de bază referitoare la internaţionalizarea serviciilor si rolul său în creşterea şi dezvoltarea economică. Astfel, primul capitol al lucrării se doreşte a fi o scurtă introducerea în problematica importanţei serviciilor în orice activitate economică, a dematerializării activităţilor, definind noţiunile de dematerializare, internalizare si externalizare internaţională a serviciilor. În următorul capitol sunt definite cele mai importante noţiuni cu care se operează în practica relaţiilor economice internaţionale şi sunt prezentate teoriile care stau la baza derulării schimburilor comerciale internaţionale. Conceptul de cooperare economică internaţională în diversele sale variante, de la forma cea mai simplă de alianţă competitivă, până la forma instituţională de societate mixtă, este abordată în capitolul doi. Următoarea parte a lucrării este consacrată internaţionalizării sectorului serviciilor cu rolul său in creşterea economică, defalcată pe principalele activităţi de servicii: comerţ, turism, transporturi, cultură, servicii IT, etc. O altă parte abordează o serie de probleme legate de investiţiile străine, rolul, evoluţia şi efectul investiţiilor străine directe asupra creşterii economiei.

Baza documentară a lucrării cuprinde cărţi de referinţă şi lucrări de specialitate atât în limba română, cât şi în limbi străine. Notele bibliografice au rolul de a indica sursele folosite în elaborarea lucrării.

Comerţul internaţional cea mai importantă parte a sectorului terţiar este avantajos – chiar dacă nu în egală măsură – tuturor ţărilor participante la schimburi. Permite ţărilor ca, prin specializarea în producerea unei game mai înguste de mărfuri să utilizeze mai intens resursele abundente şi ieftine şi să beneficieze de avantajele economiilor de scară.

Beneficiile comerţului internaţional nu se limitează doar la schimburile de bunuri şi servicii. Apar avantaje şi din compensarea unor fluxuri de mărfuri şi servicii cu fluxuri ale forţei de muncă şi de capitaluri, acest din urmă caz reprezentând schimbul de bunuri curente pentru bunuri viitoare.

Schimburile internaţionale de active (participări la capital sau titluri de credit) oferă posibilitatea diversificării avuţiei fiecărei ţări şi reducerii variabilităţii venitului.

Deşi, în general, toate ţările câştigă din comerţul internaţional, nu toate grupurile din aceste ţări au mereu de câştigat: apar efecte asupra distribuirii veniturilor. De obicei sunt dezavantajaţi producătorii de mărfuri concurate de importuri şi câştigă consumatorii acestor mărfuri. Adesea acest fenomen face obiectul unor prelungi dezbateri politice.

CAPITOLUL 1

ECONOMIE CONTEMPORANĂ ŞI SERVICIILE

În zilele noastre, informaţia devine o resursă esenţială în dezvoltarea societăţilor moderne, evoluate în plan politic, economic şi social. Dinamismul şi complexitatea noului tip de societate, care antrenează o creştere continuă a volumului şi diversităţii informaţiilor prelucrate şi care utilizează pe scară largă tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), au condus la conceptul de societate informaţională.

1.1. Impactul societăţii cunoaşterii şi al noii economii asupra serviciilor

Societatea informaţională reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane, un nou mod de viaţă, calitativ superior, care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei umane, cu un impact economic şi social semnificativ. Societatea informaţională permite accesul larg la informaţie al membrilor săi, un nou mod de lucru şi de cunoaştere, amplifică posibilitatea globalizării economice şi creşterea coeziunii sociale.

Suportul tehnologic al noii societăţi se bazează pe trei sectoare, din ce în ce mai convergente: tehnologia informaţiei, tehnologia comunicaţiilor, producţia de conţinut (informaţional) multimedia,.