Legătura dintre studiile universitare și activitatea profesională a studenților după absolvire

1. Introducere

După momentul absolvirii studenţilor le este foarte dificil să se adapteze pe piaţa muncii iar ceea ce le prevede viitorul este plin de incertitudini. Una dintre cele mai mari dificultăţi întâmpinate de absolvenţi este generată de lipsa de informaţie despre cum va evolua piaţa muncii după momentul în care ei au început studiile universitare. Din experienţa absolvenţilor se poate spune că intrarea pe piaţa muncii este deseori mai dificilă pentru absolvenţii foarte buni, ale căror aşteptări nu îşi găsesc de multe ori împlinirea în ofertele de pe piaţa muncii, uneori prin conţinutul activităţii, dar şi prin salariile oferite. La acest fenomen, aparent paradoxal, contribuie şi faptul că mulţi absolvenţi foarte buni şi-au concentrat eforturile exclusiv asupra studiului şi nu şi-au început cariera profesională încă din timpul facultăţii. O diferenţă dintre aşteptările persoanle generate de performanţa academică şi exigenţele pieţei muncii, unde experienţa profesională este deseori o cerinţă, de cele mai multe ori nesusţinută de practica desfăşurată pe parcursul facultăţii.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 7,2%, în anul 2014, când 36.500 de licenţiaţi se aflau în căutarea unui loc de muncă, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,8%).1

Interesul şi cercetările efectuate în ultimele decenii pe seama acestei preocupări, priviind legătura existenţială între studiile absolvite şi activitatea profesională, denotă elaborarea de instrumente la nivel naţional destinate monitorizării traseului profesional al absolvenţilor de învăţământ superior pe piaţa muncii. Monitorizarea acestui traseu este urmărită în ultima perioadă tocmai datorită situaţiilor în care proaspeţii absolvenţi ai universităţilor de stat dar şi cei ai universităţilor particulare nu reuşesc să se adapteze sau nu se ridică la cerinţele de pe piaţa muncii rămânănd astfel şomeri. Cu trecerea timpului structura cursurilor dar şi practica desfăşurată de studenţi în perioada facultăţii a rămas aproape neschimbată, deşi cerinţele pieţii s-au modificat considerabil, asftel, absolvenţilor devenindu-le extreme de greu să se adapteze şi să reuşească în dezvoltarea carierei profesionale.2 Prin abordarea acestei teme se doreşte ca la finalul proiectului să observăm în ce măsură abilităţile şi cunoştiinţele dobândite de studenţi pe parcursul anilor de studiu sunt suficiente şi dacă reflectă cerinţele actuale ale angajatorilor.