Modelul econometric pentru rata șomajului și rata dobânzii ROBOR

Introducere

1.RATA DOBÂNZII

Dobânda este preţul plătit în schimbul punerii la dispoziţia unui subiect economic a capitalului necesar, rata dobânzii reprezentând preţul pentru o anumită unitate de capital şi o anumită unitate de timp.1

Rata dobânzii, ca preţ al creditului, îndeplineşte funcţia de alocarea capitalului către cei mai profitabili utilizatori.

Nivelul ratei dobânzii la credite este determinat, în ultimă instanţă,pe piaţa bancară, prin confruntarea cererii şi ofertei de credite, acest nivel plasându-se la punctul de intersecţie a ofertei şi cererii deîmprumuturi, cererea fiind invers proporţională cu rata, iar oferta fiind direct proporţională cu rata; la rândul său, rata dobânzii stabilite de către sistemul bancar influenţează volumul creditelor din economie.

Cercetările empirice au constatat unele caracteristici esenţiale ale dobânzii:

o dobânda unui capital se produce independent de activitatea personală a capitalistului;

o dobânda se afirmă drept o calitate intrinsecă a capitalului;

o dobânda se formează fără epuizarea capitalului

Din punctul de vedere al băncii, putem deosebi două categorii de dobânzi: dobânda bonificată şi dobânda percepută.

În economia de piaţă există o mare diversitate de tipuri de dobânzi,şi anume:

o Taxa oficială a scontului este dobânda cu care Banca central rescontează cambiile prezentate de băncile comerciale şi acordă împrumuturi celorlalte bănci. Are nivelul cel mai mic din economie.

o Taxa privată a scontului este dobânda cu care băncile comerciale scontează cambiile prezentate de întreprinzători şi cu care acestea acordă alte credite întreprinzătorilor.

o Dobânda practicată între întreprinzători are nivelul cel mai mare din economie (exemplu, dobânda practicată la vânzarea mărfurilor pe datorie).

o Dobânda bonificată la depuneri (depozite bancare), al cărei nivel este inferior dobânzii percepute la creditele bancare.

o Dobânda practicată de diferite institute speciale de credite în scopul creării de anumite avantaje pentru unele activităţi, sectoare şi al cărei nivel este inferior dobânzii practicate la creditele acordate de celelalte bănci.

Cei mai semnificativi factorii care determină nivelul ratei dobânzii sunt:

o rata rescontului;

o nivelul dobânzii de refinanţare

o productivitatea capitalului;

o riscul de nerambursare;

o raportul dintre cererea şi oferta de credite;

o perioada de timp pentru care se acordă împrumutul2.

Reprezentând preţul aferent capitalurilor financiare comercializate în economie, dobânda şi rata dobânzii depind de elemente de timp şi risc, fiind influenţate de variabile de determinare, interne şi externe, şi de factori generaţi la nivel macroeconomic.3

1Bănci şi credit / Gheorghe Manolescu – Bucureşti,Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 ,pagina 186

2 Moneda si Credit/Alexandru Negrea si Irena Munteanu- Tipografia MUNTENIA,Constanţa,2004 ,pagina 114

3Bănci şi credit / Gheorghe Manolescu – Bucureşti,Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 ,pagina 217

2.SOMAJUL

Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, în cadrul căreia există un excedent de ofertă de muncă fată de cererea de muncă, adică un surplus de populatie activă care nu-si găseste loc de muncă.4

Argumentat în teorie si constatat în practica economică, somajul se caracterizează prin mai multe aspecte:

o nivelul somajului,

o intensitatea somajului

o durata somajului

o durata somajului

Somajul care exista la un moment dat este o combinare a mai multor forme de somaj, determinate de factorii diversi 5:

o somajul prin insuficienta cererii- se manifesta atunci când întreprinderile sunt nevoite sa-si reduca productia si, respectiv, volumul vânzarilor, ceea ce echivaleaza cu o cerere mai mica si mai mult somaj

o somajul prin insuficienta productiei- se manifesta atunci când oferta este inferioara cererii

o somajul frictional- reprezinta somajul prezent pe perioade scurte de timp si este datorat timpului necesar întâlnirii dintre cei care cauta un loc de munca si cei care care ofera locuri de munca.

o somajul conjunctural- desemneaza somajul legat de fluctuatiile petermen scurt din activitatile economice, fiind deci reversibil

o somajul structural- apare pe perioade lungi de timp si este datorat neconcordantei dintre structura fortei de munca în termenii calificarilor, industriilor sau localizarilor geografice si structura cererii de forta de munca.

Modalitatile concrete de actiune pentru realizarea ocuparii depline si atenuarea somajului difera de la tara la tara si de la o perioada la alta. În general, aceste masuri au un efect direct sau indirect asupra somajului. Uneori, consecintele pot fi nu numai pozitive, ci si negative.

Factorul cu cel mai mare impact asupra ocuparii pe piata muncii îl reprezinta cresterea investitiilor.

În rândul altor masuri întreprinse în vederea reducerea somajului se înscriu:

o spijinirea pregatirii si calificarii celor aflati în cautarea unui loc de munca;

o facilitati diverse (de exemplu, fiscale) acordate întreprinderilor care angajeaza someri;

o crearea unor institutii care sa fluidizeze circulatia informatiilor pe piata muncii astfel încât ocuparea unui loc de munca sa se realizeze mai rapid;

o trecerea la noi forme de angajare, de genul genul celor cu timp partial sau contracte de munca pe durata determinata;

o crearea de posibilitati suplimentare de angajare pin reducerea timpului de munca sau a duratei vietii active.

În general, masurile de diminuare a somajului trebuie privite drept component ale politicii economice de stimulare a cresterii economice pe termen lung.