Monografie - Biblioteca Mihai Eminescu Botoșani

Cap.1

Organizarea şi funcţionarea bibliotecii “Mihai Eminescu” Botoşani

1.1. Scurt istoric

Fondată în anul 1882, Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” pune la dispoziţia utilizatorilor peste o jumătate de milion de unităţi de bibliotecă (cărţi, publicaţii, material audio – video), atât în cadrul secţiilor de împrumut şi sala de lectură cât şi a celor specializate: Mediateca, Limbi străine, Cabinet de numismatică şi filatelie, Centrul de Informare Comunitară, Carte veche, Artă, Centrul cultural francez asociativ Botoşani – Belfort (Franţa).

De asemenea ea oferă publicului o colecţie de excepţie „ Fondul documentar „Eminescu” (donaţia Ion C. ROGOJANU), ce cuprinde o suită completă de ediţii ale operei poetului naţional.

Implicată activ în organizarea a numeroase evenimente culturale naţionale şi internaţionale, în colaborare cu marile universităţi româneşti şi europene biblioteca se remarcă şi prin lucrările ştiinţifice pe care le publică anual:

„Studii eminescologice”, Monografia Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani, Catalogul Fondului Documentar „Eminescu”.

Numărul mare de utilizatori ce-i folosesc serviciile demonstrează importanţa strategică pe care biblioteca o are în viaţa comunităţii.

În contextul societăţi moderne actuale, caracterizată în primul rând printr-un flux extrem de rapid şi divers de informaţii, biblioteca îşi afirmă clar identitatea de unic depozitar, prelucrător şi difuzor de informaţie.

Populaţia botoşăneană, într-un procentaj foarte ridicat, manifestă o dorinţă pronunţată pentru studiu, fapt dovedit prin afluenţa zilnică foarte mare de utilizator şi prin numărul impresionant de specialişti de marcă pe care i-a dat judeţul nostru de-a lungul timpului.

În condiţiile financiare actuale, costul crescut la cărţilor şi a altor mijloace de informare au făcut ca singura lor posibilitate de a-şi săvârşi educaţia intelectuală să fie frecventă serviciilor puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani.

Dezvoltare calităţii serviciilor de către comunitate, pe baza unor strategii specifice, presupune existenţa unui personal capabil să perceapă corect comenzile social –culturale, pentru a putea obţine rezultate superioare. Modul cum vom rezolva acest deziderat este hotărâtor pentru funcţionalitatea bibliotecii, pentru că în faţa provocărilor generate de dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, bibliotecarul va continua să mediteze între informaţii şi utilizatori.

Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, bibliotecă centenară, este prin tradiţie, numărul şi indicele de satisfacere a utilizatorilor, precum şi prin complexitatea serviciilor şi colecţiilor, o instituţie de cultură emblematică pentru comunitatea botoşăneană şi chiar naţională.

Cele 19 secţii însumând peste o jumătate de milion de unităţi de bibliotecă, diversificarea continuă a ofertei culturale, colaborarea cu înalte fonduri academice, elaborarea de studii ştiinţifice, îi definesc specificul şi argumentează necesitatea atenţiei deosebite pe care o merită din partea comunităţii.

Circuitul biblioteconomic al fondului de carte impune respectarea unor norme stricte, între care un loc important îl ocupă spaţiul de desfăşurare a activităţii specifice.

Atât dezvoltarea permanentă a colecţiilor şi secţiilor existente cât şi înfiinţarea unor noi servicii solicitate insistent de către utilizatori impun existenţa unor spaţii adecvate conform normelor biblioteconomice.

Alinierea la standardele europene presupune un efort substanţial pe care biblioteca, în calitate de principal distribuitor de informaţie, trebuie sa- l facă, prin mijloacele sale specifice.