Oportunitățile de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii după aderarea României la Uniunea Europeană

INTRODUCERE

Aderarea României la Uniunea Europeanǎ presupune şi aderarea mediului de afaceri la o comunitate de reguli şi la o piaţǎ de oportunitǎţi.

Pentru IMM-uri înseamnǎ startul unei “ competiţii pentru competitivitate” pe piaţa europeanǎ.

Miza nu este simpla accesare a fondurilor puse la dispoziţie de cǎtre Uniunea Europeanǎ, nici simpla conformare la standardele europene; miza realǎ va fi dezvoltarea de afaceri şi activitǎţi economice competitive şi durabile cu impact pozitiv asupra nivelului de trai.

Prezenta lucrare explicǎ posibilitǎţile de finanţare cu fonduri europene pe care IMM-urile din România trebuie sǎ le cunoascǎ în contextual adecvat pentru a le valorifica.

În Uniunea Europeanǎ, IMM-urile reprezintǎ sectorul cel mai dinamic şi având potentialul cel mai ridicat în economie.Dezvoltarea acestor întreprinderi este deci un obiectiv fundamental şi , din acest motiv, Comisia Europeanǎ a creat mai multe programe şi scheme de finanţare care sǎ susţina creşterea IMM-urilor.

În România , IMM-urile au nevoie de sprijin specific deaorece productivitatea acestora este mai scǎzutǎ decât cea a întreprinderilor mari, chiar dacǎ sectorul IMM angajeazǎ aproximativ 54 % din totalul forţei de muncǎ.

Aceasta lucrare adduce in atenţia întreprinzǎtorilor români informaţii privind valorificare avantajelor şi remedierea lipsurilor legate de prezenţa acestora pe piaţa Uniunii Europene.

CAP. I ROMÂNIA IN PERIOADA DE PREADERARE LA STRUCTURILE EUROPENE

1. Starea de spirit a românilor la începutul anului 2006 este foarte apropiată de cea pe care aceştia au avut-o şi în 2005:

- nemulţumire faţă de prezent (56% în România ,comparativ cu 18% în Uniunea

Europeană);

- optimism moderat legat de viitorul apropiat (39%, comparativ cu 35% în UE) ;

- optimism accentuat, prin raportare la situaţia de peste cinci ani (52% comparativ cu 40% în UE ) ;

- încredere foarte mare în Uniunea Europeană (68% la români versus 60% în NSM şi 45% la nivelul UE);

- încredere în justiţie în proporţie de 34%, nivel identic cu cel din NSM, dar mai mic decât cel din UE (50%).

2. Agenda socială a românilor este dominată de temele economice – situaţia economică a ţării şi costul ridicat al vieţii de zi cu zi. Din această agendă derivă în bună măsură evaluări şi opţiuni valorice fundamentale.

- Temele economice se regăsesc la aproape toate segmentele sociale. Ele apar ca atare şi în agenda publică din UE dar sunt localizate la nivelul unor segmente sociale particulare.

- Profilul de agendă publică are ecouri şi în sfera opţiunilor de valoare unde românii pun pe primul plan teme precum securitatea socială (79%), competitivitatea (76%) şi comerţul liber (71%).

- Acelaşi profil de agendă publică explică şi încrederea foarte mare pe care românii o au în UE. Sensul personal al „Uniunii Europene” este dat de „libertatea de circulaţie” (62% comparativ cu 51% în UE) şi de „prosperitate” (50% faţă de 18% în UE).

- Aşteptările faţă de UE sunt o reflectare a agendei publice , cu accent pe combaterea sărăciei.

3. Cunoaşterea instituţiilor europene se menţine la un nivel relativ redus, similar cu cel din anul anterior .

4. Religiozitatea românilor - în evaluare parţială, dată numai de raportare la participarea la servicii religioase - este caracterizată prin:

- Prezenţă săptămânală la serviciile religioase în proporţie de22% (comparativ cu 14% în UE15 şi 36% în NSM).

- Conformare la modelul de practică din ţările ortodoxe în care participarea tipică este cea legată de sărbători (36% la români, faţă de 14% în NSM şi 19% în UE) şi de cvasi-absenţa celor care declară că nu merg nici o dată la biserică (2% în România, 18% în NSM şi 34% în UE).

5. Ataşamentul românilor faţă de diferitele spaţii de viaţă (localitate, regiune, ţară, continent) sunt mai apropiate de cele ale cetăţenilor din NSM decât de cele ale cetăţenilor din UE.