Pământul este plat - sinteză a unui parcurs economic neprevăzut. aplatizarea pământului și implicațiile acesteia. economic, politic, religios, filozofic. previziuni și viziuni

Pământul este plat?

1. Introducere

Imaginaţi-vă o zi de lucru de 24 de ore.

Un manager poate delega la sfârşitul programului său de lucru o prezentare pentru şedinţa din ziua următoare sau o documentare despre un anumit subiect asistentului său de peste oceane care, datorită fusului orar poate lucra în timp ce şeful sau doarme. Bineînţeles, comunicarea se realizează prin intermediul Internetului.

Un elev de clasă a 9-a care, îşi pune căştile cu microfon şi deschide un software care îi va face legătură prin Internet cu profesoară lui aflată la multe fusuri oarare distanţă. Sistemul se numeşte “e-tutoring”.

În centrul oraşului Bangalore din sudul Indiei sunt adunate în acelaşi loc clădirile firmelor Hewlett Packard şi Goldman Sachs, semne de circulaţie sponsorizate de Texas Instruments şi panouri publicitare de la “Pizza Hut” ilustrând o pizza aburindă deasupra căreia stă scris: “Gigabites of Taste!”

În clădiri care arată a ceva între un cămin studenţesc şi o bancă cu multe telefoane se ascund call-center-urile indiene în care aproximativ 2500 de indieni vorbind o engleză impecabilă se ocupă de bunăstarea americanilor şi a europenilor, de la găsirea bagajelor pierdute, până la rezolvarea problemelor legate de calculatoare. Şi o fac cu un profesionalism rar întâlnit la persoanele din societăţile cu o civilizaţie mai înaintată (chiar cei pentru care prestează aceste servicii: europenii şi americanii în special), pretinzând salarii mult mai mici, deocamdată. Spre exemplu, recordul pentru cea mai lungă convorbire telefonică într-un astfel de call-center menită să îl ajute pe un american să scape din hăţişul propriului software a fost de 11 ore!

Într-o lume în curs de aplatizare aceste lucruri sunt posibile!

Începutul secolului XXI va rămîne în istorie, afirmă jurnalistul american Thomas L. Friedman, nu prin conflicte militare sau evenimente politice, ci prin pătrunderea umanităţii într-o noua etapă a globalizării, “aplatizarea” Pământului. Fără frontiere comerciale sau politice, sub dublul efect al globalizării şi revoluţiei digitale, rezervele de cunoaştere şi resursele de pretutindeni se conectează între ele şi terenul global de joc se nivelează că niciodată până acum, se aplatizează, chiar sub ochii noştri. Globalizarea permite tuturor ţărilor să concureze pentru cunoştinţe şi afaceri globale.

Friedman consideră că „globalizarea moderna” e a treia fază a unui fenomen istoric de dezvoltare globală. Prima fază a dezvoltării globale, „Globalizarea 1.0”, a început cu descoperirea lumii noi realizată de Columb, şi a durat din 1492 până în 1800, fiind susţinută de naţionalism şi religie. „Globalizarea 2.0”, din 1800 până în 2000, a fost întreruptă de Marea Recesiune Economică şi de ambele Războaie Mondiale şi a fost de corporaţii multinaţionale „Globalization 3.0” a început jurul anului 2000 odată cu interconectivitatea care permitea indivizilor comunice într-un mod fără precedent, indifferent de naţionalitate, limbă şi regiune.

Cum a devenit Pământul plat- Dumnezeu a reuşit să facă pământul rotund în doar şase zile, ne spune Biblia. Aplatizarea lumii, a durat ceva mai mult. "10 evenimente politice, inovaţii şi companii majore" au contribuit la asta. Din momentul când a început această aplatizare, am intrat într-o noua etapă a istoriei umanităţii, martori fiind ai digitizarii, virtualizării şi automatizării a tuturor elementelor din viaţă omului. Consecinţă a aplatizării Pământului vor fi câştigurile colosale în productivitate pentru toate ţările, întrucât companiile şi indivizii vor putea asimila noile instrumente tehnologice. În felul acesta, mai mulţi oameni decât în oricare alt moment din istoria lumii vor avea acces la astfel de instrumente.

Adevărată revoluţie a informaţiilor este pe cale să înceapă. Thomas Friedman o numeşte "Globalizarea de gradul 3". Ea diferită în intensitate şi esenţa de tot ce a fost până acum. David Rothkopf, un funcţionar vizionar în Departamentul pentru Comerţ din anii Administraţiei preşedintelui Bill Clinton, a inventat cuvântul "globalizare" pentru a putea descrie mai bine relaţiile în schimbare dintre guverne şi marile afaceri. Rothkopf a observat, însă, că ceea ce se petrece acum este un fenomen mult mai amplu şi mult mai profund. Şi această deoarece nu mai este vorba doar de felul în care comunică guvernele, afacerile şi indivizii, nu doar de felul în care interacţionează organizaţiile, ci de apariţia unor modele sociale, politice şi de afaceri inedite.

Citându-l pe Rothkopf, jurnalistul american se arată convins că Pământul va continuă să se aplatizeze: "Procesul în şine va fi văzut în timp că una dintre acele schimbări fundamentale sau că un moment hotărâtor, aşa cum s-a întâmplat după inventarea tiparului, după apariţia Statului-naţiune sau după Revoluţia Industrială. Fenomene care au adus la vremea lor schimbări în rolul indivizilor, schimbări ale formelor de guvernare, al modului în care se făceau afacerile şi se purtau războaiele, în formele pe care le îmbrăcau religia şi artă şi în modul în care erau concepute ştiinţele şi cercetarea. Că să nu mai spunem de etichetele politice pe care noi, că civilizaţie, ni le-am atribuit noua şi duşmanilor noştri. Există în istorie anumite puncte-pivot, sau momente de răscruce, care sunt mai importante decât altele, pentru că schimbările pe care le-au produs au fost atât de cuprinzătoare, complexe şi atât de greu de prezis momentul respectiv".