Participarea României la Fondurile și Programele Comunitare Înainte și după Aderarea

Introducere

În acest referat am vorbit despre participarea României la fondurile şi programele comunitare înainte şi după aderarea la Uniunea Europeană. Aceste fonduri au ajutat ţara să ajungă la standardele impuse de UE, odată atinse obiectivele, România a putut adera alături de Bulgaria în 2007, la cele 25 de state membre în acel moment la Uniune.

În prima parte am prezentat importanţa fondurilor structurale pentru dezvoltare locală şi regională în România, rolul pe care l-a avut Banca Naţională a României la pregătirea pentru aderare a ţării, conceptul şi trăsăturile dezvoltării regionale, precum şi tipurile de strategii de dezvoltare regională.

În cea de-a doua parte am prezentat cele trei tipuri de fonduri de pre-aderare în România, acestea fiind: PHARE, ISPA şi SAPARD. Programul PHARE susţine statul democratic şi evoluţia economiei de piaţă. Programul SAPARD a vizat măsurile din domeniile agricole şi ale dezvoltării rurale, iar programul ISPA a finanţat proiecte pentru infrastructura de transport şi de mediu.

A treia parte caracterizează cele cinci fonduri post-aderare din ţară, şi anume Fondul European de Dezvoltare Regională, ce vizează sporirea investiţiilor şi echilibrarea balanţei de progres regional la nivelul UE, Fondul Social European optimizează calitatea forţei de muncă şi probabilitatea de angajare. Al treilea fond este Fondul de Coeziune, care sprijină ţările partenere, care au produs naţional brut pe cap de locuitor mai mic de 90% din media comunitară. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală susţine creşterea rurală pe termen lung, iar ultimul fond, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime are în vedere sectorul pescuitului şi cel al afacerilor maritime.

Capitolul 1. Importanţa fondurilor structurale pentru dezvoltare locală şi regională în România

Dezvoltarea regională presupune evoluţia şi diversificarea activităţii economice, evoluţia investiţiilor, valorificarea resursele umane, creşterea nivelului de trai pentru populaţia din acea regiune. Dezvoltarea regională şi locală este un ansamblu de măsuri planificate, promovate de administraţiile publice locale împreună cu alte persoane publice sau private, pentru a garanta o bună dezvoltare economică de durată prin punerea în valoare a potenţialului regional sau local.

Principalele domenii din România ale politicii regionale sunt creşterea industriei, a investiţiilor, dezvoltarea tehnologiei, a întreprinderilor mici şi mijlocii, protejarea mediului, dezvoltarea rurală, a pieţei forţei de muncă, a infrastructurii, progresul în educaţie, cultură şi sănătate.

Unul din principalele obiective ale Uniunii Europene îl reprezintă dezvoltarea regională, caracterizată în Tratatul Comunităţii Europene, articolul 158, ca fiind indispensabilă pentru promovarea “dezvoltării armonioase generale” a Comunităţii, realizându-se prin scăderea “disparităţilor între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi a lipsei de progres a regiunilor defavorizate”, inclusiv în zonele rurale.

România a avut parte de decalaje economice sau sociale la nivel de regiune de-a lungul evoluţiei sale, activitatea industrială era concentrată pe unele regiuni,pe când în alte regiuni agricultura era activitatea de bază a oamenilor. În aceste condiţii România a beneficiat de ajutor financiar, pentru ca după aderarea la Uniunea Europeană să poată participa la Fondurile Structurale.

1.1. Rolul BNR în procesul de pregătire pentru aderarea la UE

Banca Națională a României, în materie de integrare europeană, a luat măsurile necesare pentru pregătirea aderării la UE, s-a urmărit reglarea economiei naționale la cerințele Uniunii. BNR își concentrează atenția asupra realizării unei reforme a sistemului bancar, grăbește procesul de integrare financiară, având ca obiective principale:

• îndeplinirea promisiunilor pe care le are în raport cu Uniunea Europeană;

• pentru garantarea unei pregătiri eficiente a deciziei de integrare în sectorul bancar, se specializează mecanismul intern instituțional.

Banca Națională a României, pentru primul obiectiv, a căutat să creeze strategii corespunzătoare acquis-ului comunitar, corespunzătoare domeniului propriu de activitate:

• „Libera circulație a serviciilor”;

• „Libera circulație a capitalurilor”;

• „Uniunea Economică și Monetară”.