Piața serviciilor în Elveția

productie cu o valoare adaugata ridicata si pe o forta de munca inalt calificata. Printre sectoarele de varf ale economiei elvetiene, putem enumera microtehnica, biologia moleculara, biotehnologia, sectorul bancar si asigurarile, precum si industria farmaceutica.

Numeroase intreprinderi practica o strategie numita « de nisa », ceea ce inseamna ca ele se concentreaza pe o gama restransa de produse care sunt specializate la un nivel inalt. Aceasta srtategie aduce roade din moment ce societati modeste au ajuns sa domine piata mondiala in sectorul in care activeaza si in care s-au specializat.

Elvetia nu poseda aproape deloc resurse minerale si ocupa o suprafata restransa. Prosperitatea sa este in mod strans tributara comertului exterior. Slaba anvergura a pietei interioare – cu o populatie care depaseste cu putin 7 milioane locuitori – a incitant fabricantii elvetieni sa se indrepte spre piata internationala. Acestia au nevoie de pietele internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile in cercetare-dezvoltare. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufactura de calitate superioara. Elvetia exceleaza deasemeni in exportul de invizibile, in special consultanta de gestiune, asigurari si turism.

Produsele elvetiene se vand la un pret ridicat pe pietele externe deoarece consumatorii sunt dispusi sa plateasca oricat pentru a obtine calitatea. Dar o asemenea strategie impiedica firmele elvetiene sa se bucure de realizarile lor. Este vital pentru ele sa investeasca in cercetare si dezvoltare. In Elvetia, procentajul persoanelor care lucreaza in acest domeniu este superior celui inregistrat in alte tari industrializate. Astfel, efortul firmele elvetiene in ceea ce priveste cercetarea-dezvoltarea este considerabil. In anul 2004, 3% din produsul national brut a fost consacrat cercetarii, acesta fiind un procentaj ridicat in comparatie pe plan international.

Cea mai insemanta parte a finantarii in acest sector, si anume 70% provenea de la sectorul privat, 23% din fondurile publice federale si restul de 7%, de la institutii diverse, precum scolile specializate.

Clasament international

Prosperitatea unei tari poate fi masurata prin diferite metode iar una dintre ele este produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB/loc). Luand in considerare acest indicator, Elvetia ocupa locul 8 printre tarile cele mai competitive, dupa clasamentul realizat de catre World Competitiveness Yearbook in anul 2005. Se observa un progres net in raport cu anul anterior, cand Elvetia a ocupat locul 14. Acest progres se explica prin accentuarea cresterii inregistrata in sectorul international. Statele Unite la Americii raman cele mai competitive din lume, Canada se plaseaza pe locul 5, iar Belgia se afla pe locul 24 si Franta pe locul 30.

Intr-un clasament realizat in anul 2001 de catre Financial Times, Elvetia se plasa in topul tarilor cele mai promitatoare in ceea ce priveste dezvoltarea industriei high-tech. Pentru a realiza acest clasament, Financial Times a utilizat datele oferite de catre Organizatia pentru cooperare si dezvoltare economica (OCDE).

Un alt clasament publicat in anul 2002 de catre IDC/World Times Information Society Index, plaseaza Elvetia ca cea de a-3-a tara cea cel mai bine adaptata sa utilizeze si sa asimileze technologiile informatiei. Ea este depasita decat de Suedia si Norvegia. Statele Unite se plaseaza pe locul 4 in acest clasament.

Schimbari structurale

Structura economiei elvetiene a inceput sa se modifice in mod considerabil spre sfarsitul secolului XX. Sectoarele cheie traditionale, cum este industria constructiei si fabricarii masinelor-unelte au cunoscut o recesiune, in timp ce, cea mai mare parte a ramurilor sectorului tertiar continua sa se dezvolte.

In anul 2003, sectorul serviciilor regrupa 72% din populatia activa, iar 24 % din populatia activa era angrenata in sectorul industrial si de artizanat. Numai 4% din populatie era inca activa in agricultura si sivicultura.

Actualemente, majoritatea locurilor de munca se regasesc in sectorul tertiar si continua sa inregistreze cresteri in acest domeniu datorita importantei sistemului educativ, sistemului de sanatate, activitatilor financiare, asigurarilor, transporturilor dar si companiilor de conultanta.

In plus, crestera nivelului de viata, care a atins un nivel considerabil in Elvetia incepand cu jumatatea secolului XX a participat la progresul sectorului tertiar datorita unei recastigari a interesului pentru activitatile desfasurate in timpul liber: vacante, cinema, activitati sportive.

Sectorul serviciilor in Elvetia

In timp ce procentajul mediu de crestere a intesitatii cercetarii-dezvoltarii in ansamblul serviciilor in Elvetia este printre cele mai slabe constate in zona OCDE (Organizatie de Cooperare si Dezvoltare Economica), singura Marea Britanie cunoste o crestere mai slaba (exceptie fac Republica Ceha si Republica Slovaca), procentajul de crestere in sectorul telecomunicatiilor ocupa pozitia a doua printre tarile comparate. In mod global, cresterea cercetarii-dezvoltarii in sectorul serviciilor din Elvetia tinde spre zero si se indeparteaza de cea inregistrata in numeroasele economii mici europene, cum sunt Irlanda, Suedia, Finlanda, Austria care fac dovada unei cresteri insemnate in acest domeniu (OCDE, 2004).

Totusi, majoritatea intreprinderilor de servicii cheltuiesc o suma modesta pentru cercetarea-dezvoltarea formala, dar acestea inoveaza sprijinindu-se pe noile tehnologii, in special tehnologia comunicatiilor (IT), formarea si investitiile in elemente imateriale, de exemplu, conceperea (crearea), comercializarea sau schimbarea organizationala.

In sectorul serviciilor, subramurile cele mai dinamice sunt turismul si serviciile financiare.

Sectorul financiar

Banca este, fara indoiala, unul dintre sectoarele de servicii elvetiene cel mai cunoscut si una dintre activitatile economice fundamentale ale tarii. Sectorul este foarte dezvoltat si comporta doi actori de dimensiuni mondiale, l’UBS si Crédit suisse, un numar important de alte banci comerciale de anvergura si o abundenta de banci private. Istoria, cadrul juridic, in special fiscalitatea, imaginea si discretia sunt conditii cadru favorabile dezvoltarii institutiilor financiare. Sectorul bancar este completat de industria asigurarilor, cu actori internationali, cum ar fi Swiss Re.