Piața și concurența

Conceptul de structura a pietei

Structura unei piete se defineste in fuctie de numarul si marimea firmelor, natura produsului si usurinta intrarii sau iesirii de pe piata. Conceptul de structura a pietei este folosit in analiza teoriei comportamentului producatorului si maximizarii profitului.

1.1.Tipuri de structuri de piata:

Exista patru structuri de piata analizate, de regula, in teoria economica: (1) piata cu structura de concurenta perfecta, (2) piata cu structura de monopol, (3) piata cu structura de oligopol si (4) piata cu structura de concurenta monopolistica.

Pe piata cu structura de concurenta perfecta exista multe firme ( ceea ce le face sa fie de mici dimensiuni), nici una dintre ele nedetinand o cota semnificativa de piata. O firma detine o cota semnificativa de piata atunci cand, prin actiunile ei, poate sa influenteze pretul pietei. Produsele sunt omogene si firmele pot sa intre sau sa iasa cu usurinta din ramura respective. Produse omogene inseamna ca produsele diferitelor firme sunt substituibile. Prin usurinta intrarii pe piata se intelege faptul ca toate firmele care vor sa intre si sa produca bunul respectiv pot sa faca acest lucru. Adica firmele nou intrate pe piata pot sa concureze pe pozitii egale cu firmele deja existente,in ceea ce priveste pretul factorilor de productie, tehnologia de productie, accesul la licente si brevete etc. Prin usurinta iesirii de pe piata se intelege faptul ca firmele nu se confrunta cu bariere legale sau de alta natura atunci cand vor sa paraseasca piata si pot sa gaseasca usor cumparatori sau alti utilizatori pentru input-urile fixe de care dispun.

Figura 1. Structuri de piata

Caracteristica

Structura Numarul si marimea firmelor Natura produsului Conditiile de intrare si iesire

Concurenta perfecta Multe firme mici Produse omogene Nu exista bariere

Concurenta monopolistica Multe firme, toate mici Produse diferentiate Nu exista bariere

Oligopol Putine firme dintre care cateva sunt mari Produse diferentiate sau omogene Pot exista bariere la intrarea pe piata

Monopol O singura firma Un singur produs Protectie totala fata de intrarea rivalilor pe piata

1.2. Structuri descriptive si structuri ideale:

Structurile de piata se impart in doua categorii: structuri de piata ideale si structuri de piata descriptive. Concurenta perfecta si monopolul sunt structuri de piata ideale, pentru ca asemanarea cu pietele existente in economie poate fi doar aproximata. In realitate, este greu de gasit o piata care intruneste in totalitate caracteristicile pietei cu concurenta perfecta. De exemplu, rareori produsele diferitelor firme sunt perfect substituibile, intrarea si iesirea de pe piata sunt rareori in totalitate libere sau firmele individuale au doar rareori mici dimensiuni. Unele piete se apropie totusi destul de mult de caracteristicile pietei cu structura de concurenta perfecta. De exemplu, piata produselor agricole sau pietele financiare.

De asemenea, este dificila identificarea unor piete care intrunesc trasaturile pietei cu structura de monopol. In ultima instanta, pentru orice produse se gasesc inlocuitori si nici o piata nu este perfect protejata de intrarea altor firme comcurente.

Oligopolul si concurenta monopolistica sunt structuri descriptive, caracteristicile lor corespund majoritatii pietelor din lumea reala. De exemplu, piete cu structura de oligopol ar include industria automobilelor , aluminiu, tigari, bere, serviciile de telefonie sau televiziune prin cablu.

Nu exista insa nici o linie de demarcatie clara intre aceste structuri de piata. Clasificarea unei piete ar putea sa depinda de modul de definire a produsului. De exemplu, piata publicatiilor saptamanle ar putea fi considerate ca fiind o piata cu structura de concurenta monopolistica, in timp ce o piata definita intr-un sens mai restrans, cum ar fi publicatiile economice saptamanle, poate fi considerata o piata cu strctura de oligopol.

Utilitatea structurilor ideale consta in faptul ca pe baza acestora se pot construi cu usurinta modele formale care explica functionarea pietelor reale. De exemplu, piata imobiliara, desi nu intruneste caracteristica omogenitatii produsului (un apartament cu trei camere in cartierul Rahova nu este un substituent perfect pentru un aprtament cu trei camere in cartierul Primaverii), poate fi totusi analizata pe baza unui model formal simplu al pietei cu structura de concurenta perfecta. In ceea ce priveste structurile de piata descriptive, desi ele caracterizeaza majoritatea pietelor din economia unei tari, este dificila construirea unor modele formale care sa reflecte in mod exact functionarea pietelor reale.