Politica Comercială a Republicii Moldova

1.1. Reglementări privind importul

Declanşarea reformei economice în Republica Moldova a început o dată cu declararea

suveranităţii şi independenţei ţării. Aceste evenimente au dus la formarea unui nou cadru

juridic în toate domeniile. În continuare ne vom referi la crearea cadrului juridic al politicii

comerciale.

Documentul oficial de pornire a elaborării şi adoptării legislaţiei economice bazată pe

relaţii noi a fost Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 186-XII din 25 iulie 1990

“Cu privire la concepţia trecerii la economia de piaţă în Republica Moldova”. În cadrul

acestei Hotărâri Parlamentare se recunoştea că vechiul model economic reglementat de stat nu

mai făcea faţă problemelor economice existente şi astfel se propuneau noi principii şi direcţii

economice de dezvoltare pe mai departe a ţării, care se vor reglementa conform concepţiei

trecerii la economia de piaţă. În baza acestei concepţii, se propuneau noi modificări:

elaborarea proiectelor de legi şi a altor acte necesare pentru îndeplinirea acestei concepţii, iar

la formularea lor să se ţină seama şi de noile baze legislative din cadrul celorlalte republici

unionale; pregătirea şi perfecţionarea cadrelor naţionale pentru economia de piaţă;

transmiterea consecventă a unei părţi considerabile din funcţiile de coordonare de la organele

de stat la întreprinderi; crearea întreprinderilor private (pe bază de autogestiune); introducerea

monedei naţionale; demilitarizarea republicii.

Legea cu privire la reglementarea importului şi exportului de mărfuri şi servicii,

nr.188-XII, a fost adoptată la 26 iulie 1990, în baza căreia exporturile şi importurile de

mărfuri şi servicii aveau voie să fie efectuate de orice persoană fizică sau juridică, fie sub

formă de întreprindere de stat sau privată.

Inclusiv, în cadrul acestei legi, se menţiona reglementarea importului şi exportului

care se efectua în modul stabilit de Guvern, prin abordarea cotelor şi eliberarea licenţelor

pentru o parte din mărfuri şi servicii, cu scopul stabilităţii economice a ţării. În acel timp,

toate republicile unionale din fosta URSS aprobaseră astfel de legi/hotărâri, în baza cărora sau

introdus bariere comerciale în relaţiile reciproce.

De la adoptarea hotărârii şi legii, menţionate mai sus, şi până la începutul unei politici

proprii trebuia să treacă un an şi jumătate, ca să fie adoptată Legea privind bazele activităţii

economice externe în Republica Moldova, nr. 849-XII din 3 ianuarie 1992, care urmărea

elaborarea principiilor şi bazelor politicii comerciale şi reglementarea acesteia de către stat.

Un moment important în cadrul acestei legi este stabilirea, atât a persoanelor fizice şi

juridice, cât şi a Republicii Moldova, în calitate de subiect al activităţii economice externe,

prin aceasta înlăturându-se monopolul statului asupra comerţului exterior ce a existat în

perioada socialistă. Totodată, se permite persoanelor juridice şi fizice ale altor state să facă

investiţii în Republica Moldova pentru crearea de întreprinderi. Orice subiect al activităţii

economice externe, indiferent de forma de proprietate şi tipul de activitate, are drepturi egale

în desfăşurarea ei şi stabileşte autonom tipul, volumul şi direcţiile sale, iar profitul, inclusiv şi

cel în valută străină, se distribuie după bunul plac. În acelaşi timp, Republica Moldova nu este

responsabilă de obligaţiile celorlalţi participanţi la activitatea comercială externă, cu excepţia

cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, la fel cum nici ceilalţi participanţi la activitatea

comercială externă nu sunt responsabili de obligaţiile Republicii Moldova.

Reieşind din Lege, Statul poate fi subiect al activităţii economice externe, concomitent

reglementând această activitate prin:

- înregistrarea subiectelor activităţii economice externe;

- eliberarea licenţelor şi fixarea cotelor pentru operaţiunile economice externe;

- regimul vamal;

- reglementarea operativă a activităţii economice externe;

- relaţiile valutar-financiare şi de credit-decontare;

- stabilirea direcţiilor prioritare în activitatea economică externă.

În cadrul acestei legi, se menţionează că Statul are voie să introducă restricţii la

importul şi exportul de mărfuri şi servicii, doar în cazuri de dezechilibrare economică, prin

aceasta urmărindu-se ca activitatea economică externă să contribuie la dezvoltarea socialeconomică

a Republicii Moldova şi la integrarea ei în economia mondială.

La 8 iunie 2000, a fost adoptată Legea privind bazele activităţii economice externe în

Republica Moldova, nr.1031-XIV. La 21 septembrie 2000 această Lege a intrat în vigoare

abrogând: Legea nr.188-XII din 26 iulie 1990 cu privire la reglementarea importului şi

exportului de mărfuri şi servicii şi Legea nr.849-XII din 3 ianuarie 1992, cu privire la bazele

activităţii economice externe în Republica Moldova.

Legea nr.1031-XIV din 8 iunie 2000 este o lege organică, care stabileşte, ca şi în cazul

celorlalte două legi precedente, bazele juridice ale reglementării de stat a activităţii comerciale

externe, modul de antrenare în această activitate a persoanelor fizice şi juridice din Republica

96

Moldova şi din alte ţări, drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile în acest domeniu ale

autorităţilor publice. Noua lege actualizează problema activităţii economice externe a ţării cu

reglementările internaţionale, la care Republica Moldova a devenit între timp membră.

Obiectivele legii sunt: menţinerea suveranităţii şi asigurarea economică a statului, stimularea

dezvoltării economiei naţionale prin promovarea activităţii comerciale externe şi prin crearea

de condiţii pentru integrarea efectivă a economiei Republicii Moldova în economia mondială.

Conform articolului 5 din lege, principiile de bază ale reglementării de stat a activităţii

comerciale externe sunt:

a) promovarea unei politici unice în domeniul comerţului exterior ca parte componentă a

politicii externe a Republicii Moldova;

b) centralizarea sistemului reglementării de stat a activităţii comerciale externe şi exercitarea

controlului asupra acestei activităţi;

c) unitatea teritoriului vamal al Republicii Moldova;

d) prioritatea măsurilor economice;

e) egalitatea în drepturi şi nediscriminarea participanţilor la activitatea comercială externă;

f) protecţia de stat a drepturilor şi intereselor legitime, inclusiv a secretului comercial, ale

participanţilor la activitatea comercială externă;

g) liberalizarea schimbului internaţional.

Politica de stat în domeniul comerţului exterior se realizează prin reglementarea

tarifar-vamală şi prin reglementarea netarifară. Prin reglementare tarifar-vamală, se înţelege

aplicarea tarifelor vamale pentru import şi export şi a taxelor excepţionale, care sunt speciale,

antidumping şi compensatorii. Reglementarea netarifară se realizează prin contingentare şi

licenţiere, deşi restricţii cantitative la import şi export nu există, decât în cazuri excepţionale,

şi care sunt stabilite de către Guvern. În ce priveşte promovarea exporturilor, acestea se

efectuează în baza negocierilor bilaterale şi multilaterale, încheind tratate internaţionale,

participând la fondarea şi la activitatea unor organisme internaţionale şi comisii

interguvernamentale, menite să contribuie la amplificarea relaţiilor economico-comerciale

dintre Republica Moldova şi alte state, inclusiv prin deschiderea reprezentanţelor comerciale

ale Republicii Moldova în alte state.