Cuprins
- Capitolul 1:Finantari europene postaderare pentru dezvoltarea domeniului agricol 4
- 1.1.Programe postaderare de finantare a agriculturii in perioada 2007-2013 5
- Capitolul 2: Prezentarea solicitantului S.C. FRUCTIS S.R.L.
- 2.1.Numele solicitantului si obiectul de activitate 7
- 2.2. Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al solicitantului 7
- 2.3. Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare 8
- 2.4. Descrierea activitatii curente 9
- 2.4.1. Istoricul activitatii 9
- 2.4.2. Descrierea activitatilor agricole si a tehnologiilor aplicate 10
- 2.5. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime 16
- 2.6. Politica de desfacere. Canale de distributie 18
- Capitolul 3: Proiect pentru dezvoltarea activitatii de transport si manipulare in cadrul S.C. FRUCTIS S.R.L.
- 3.1. Obiectivele proiectului 19
- 3.2. Descrierea tehnica a proiectului 19
- 3.3. Justificarea necesitatii implementarii proiectului 20
- 3.4. Managementul proiectului 20
- 3.5. Calendarul activitatilor 21
- 3.6. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri 22
- Capitolul 4: Proiectii financiare si indicatori financiari 23
- 4.1. Bazele de productie 23
- 4.2. Proiectia contului de profit si pierdere 24
- 4.3. Valorile indicatorilor financiari 25
- 4.4.Analiza SWOT 27
- Capitolul 5: Concluzii si propuneri 28
- Bibliografie 29
- Anexe 30
Extras din proiect
Capitolul 1: Finantari europene postaderare pentru dezvoltarea domeniului agricol
In perioada 2000 – 2006 Romania a beneficiat de asistentă financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene prin intermediul a trei instrumente financiare de pre-aderare: PHARE, ISPA si SAPARD. Obiectivul general al acestor instrumente a fost, in esenta, pregatirea Romaniei pentru aderarea laUniunea Europeană.
In domeniul agriculturii tara noastra a beneficiat de Programul Special de Aderare pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (SAPARD).Acesta a urmarit sprijinirea in implementarea acquis-ului de catre CEEC in ceea ce priveste politica agricola comuna si competitivitatea sectoarelor respective, crearea de locuri de muncã si dezvoltare economica durabila in zonele rurale. Masurile finantate in acest scop vizau investitiile in exploatatiile agricole, imbunatatirea prelucrarii si desfacerii produselor agricole si piscicole, dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, dezvoltarea si diversificarea activitãtilor economice, in special in scopul crearii unor surse alternative de venit, restructurarea si dezvoltarea satelor, precum si protectia si conservarea patrimoniului rural.
Sunt prioritare operatiunile ce vizeazã o mai mare eficientizare a pietei, a standardelor de calitate si de sãnãtate, cu accent pe conservarea mediului. Instrumentul SAPARD a alocat României 150 milioane EUR anual, pânã în 2006 inclusiv.
Programul SAPARD a fost special creat pentru a sprijini eforturile tarilor candidate din Europa Centrala si de Est de a adera la Uniunea Europeana si pentru a pregati participarea acestora la Politica Agricola Comunitara.
Programul SAPARD a finantat investitii in prelucrarea produselor agricole si piscicole, dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, investitii in exploatatii agricole dar si in dezvoltarea si diversificarea activitatilor cu specific agricol.
Regulile de co-finantare erau diferite pentru beneficiarii privati si cei publici. Beneficiarii privati trebuia sa finanteze, cu fonduri proprii intre 50% si 70% din valoarea proiectului, in timp ce beneficiarii publici puteau obtine o finantare de 100% a proiectului lor, dar cu conditia ca acestea sa nu genereze venituri.
Uniunea Europeana a alocat fonduri pentru fiecare stat candidat avand in vedere urmatoarele criterii: suprafata agricola, populatia ocupata in agricultura, produsul intern brut, situatia teritoriala speciala a zonelor defavorizate.
Incepând cu anul 2007, odată cu intrarea României in Uniunea Europeana, obiectivele celor trei programe de finantare (PHARE, ISPA şi SAPARD) au fost preluate de instrumentele structurale de finantare europeană: Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune alaturi de fondurile complementare acestora: Fondul Agricol European pentru
Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit.
Intrarea in Uniunea Europeana expune economia romaneasca la o concurenta puternica. Unul din sectoarele economiei romanesti pentru care aderarea la Uniunea Europeana inseamna atat o provocare, cat si o oportunitate este agricultura, mai ales in conditiile in care mai mult de 40% din populatia Romaniei traieste in mediul rural.
Agricultura Romaniei se confrunta cu diferite probleme cum ar fi: faramitarea terenurilor, ponderea mare a populatiei implicate in agricultura, conditiile inca destul de precare in unele zone din spatiul rural, etc).
Romania dispune de un potential ridicat, soluri de calitate si forta de munca calificata in domeniu.
Respectarea standardelor de siguranta alimentara, mediu si bunastarea animalelor, solutionarea problemelor structurale din agricultura (precum faramitarea terenurilor, infrastructura) sunt factori critici pentru cresterea competitivitatii si a abilitatii de a vinde pe piata nationala si europeana. La toate acestea se adauga costurile mari de modernizare si retehnologizare a unitatilor romanesti.
Succesul agriculturii romanesti depinde in mod decisiv de capacitatea de a utiliza fondurile pentru dezvoltare rurala. Jumatate din fondurile comunitare de care Romania va beneficia în perioada 2007-2013 este destinata agriculturii. Orientarea acestora catre solutionarea problemelor structurale, sustinerea unitatilor viabile si orientarea agricultorilor catre alte sectoare, precum serviciile, va contribui substantial la valorificarea oportunitatilor aderării si minimalizarea costurilor.
Dezvoltarea sectorului agricol in Romania in perioada 2007-2013 va urmari in principal:
- dezvoltarea infrastructurii rurale si diversificarea serviciilor oferite catre populatia din mediul rural (retelele de drumuri, de comunicatii, servicii de sanatate, educatie, consultanta;
- cresterea calitatii vietii in zonele rurale;
- incurajarea diversificarii activitatilor economice;
- imbunatatirea mediului;
Politica Agricola Comuna, pe care si tara noastra a adoptat-o o data cu integrarea in Uniunea Europeana constituita intr-o serie de masuri, majoritatea legate de dezvoltarea rurala.
Potrivit Reglementarii Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finantarea politicii agricole comune s-au creat doua fonduri europene pentru agricultura, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) pentru finantarea masurilor de marketing si FEADR (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) pentru finantarea programelor de dezvoltare rurala.
1.1.Programe postaderare de finantare a agriculturii in perioada 2007-2013.
In anul 2004, Comisia Europeana a propus pentru perioada 2007 – 2013 crearea Fondului European pentru Pescuit. Acest fond va inlocui Instrumentul Financiar pentru Orientare in Pescuit care acopera anii 2000 – 2006.
Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/27 februarie 2006 a fost infiintata Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit. Noua structura, pe langa derularea Programului SAPARD, va asigura implementarea tehnică si financiara a Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) si a Fondului European pentru Pescuit (FEP).
Modul in care aceste fonduri vor finanţa concret investitiile este dat de către Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurala 2007 – 2013, document aflat in stadiul de elaborare la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltării Rurale.
Obiectivele FEADR sunt urmatoarele:
1. Imbunatatirea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sprijinirea restructurarii,dezvoltarii si inovatiei;
2. Imbunatatirea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea gestionarii terenurilor;
3. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural si promovarea diversificarii activitatilor economice.
In anexa 1 sunt prezentate cele 4 axe prioritare pentru finantare prin FEADR
Astfel, se va urmări restructurarea si dezvoltarea productiei agricole si silvice, dar si a industriilor prelucratoare aferente. Toate acestea vor tine cont de imbunatatirea competentelor profesionale, de un management durabil si de respectarea exigentelor de mediu.
O componenta asupra careia Uniunea Europeana pune accent este cea de biodiversitate si conservare a naturii, care se va materializa prin sprijinirea conservarii si dezvoltarii padurii, asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului si dezvoltarea practicilor de managemnt durabil al terenurilor agricole si forestiere.
Nu vor fi uitate mult asteptatele investitii in dezvoltarea infrastructurii si serviciilor rurale, o mai mare importanta acordata multifunctionalitatii economice a zonelor rurale, dar si conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si arhitectural.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect Pentru Dezvoltarea Activitatilor de Prelucrare a Resurselor Secundare din Patrimoniul Natural.doc