Proiect turistic - stațiunea sovata

ASEZARE

Statiunea balneoclimaticâ Sovata se afla în partea de est a judetului Mures, avînd coordonatele geografice 46° 32' latitudine nordica si 22° 55' longitudine estica. Depresiunea Praid- Sovata, în care se afla localitatea, face parte din depresiunile de tip subcarpatic din estul Podisului Tîrnavelor, care, împreuna cu dealurile Bichis - Firtus - Siclod, fac legatui-a cu lantul eruptiv Gurghiu-Harghita.

In partea de jos a statiunii, la autogara, altitudinea este de 500 m, iar în cea de sus, la cota cea mai înalta a strazii Trandafirilor, de 590 m. In jurul statiunii se întind paduri seculare de fag, stejar, paltin, brad, molid etc., acoperind dealurile Ciresul (912 m) la nord, Stejarului (649 m) la est, Bichis (1 079 m) spre nord-vest, deasupra cârora domina în departare Muntele Saca (1777 m) spre nord-est. Vegetatia bogata a padurilor, prezenta peste tot în statiune, îi confera acesteia un aspect de parc natural.

Pîraiele Sovata si Sebes, care izvorasc de sub vîrful Saca, mârginesc statiunea, prinnil în partea de sud (oras), iar ce" lalalt, în nord-est (popasul turistic "Stîna de Vale"), ambele varsîndu-se în Tîrnava Mica.

Sovata este cunoscuta inca din vremea romanilor care exploatau sarea de aici insa prima mentiune documentara dateaza din anul 1597 cand sunt mentionate efectele benefice ale apelor de aici asupra organismului uman. Alte dovezi indica existenta localitatii inca din 1581, astfel conform unei scrisori trimise de Kornis Mihaly lui Bathory Istvan (principele Transilvaniei la acea vreme) pe campul de la Sovata exista 16 familii iar acesta apartinea unei familii de nobili secui pe nume Szovat (de unde provine si numele). Localitatea Sovata este declarata statiune in anul 1884 iar in 1952 primeste titlul de oras, in zilele noastre avand aproximativ 12240 locuitori si 4 localitati in subordine (Capeti, Iliesi, Sacadat, Sarateni).

CAI DE ACCES

În statiune se poate ajunge cu mai multe mijloace de transport, astfel:

-cu trenul: pe ruta Bucuresti -- Oradea, cu schimbare

la Blaj sau Teius, spre Praiâ,pîna la gara Sovata, apoi cu autobuzul pîna în statiune (4 km); pe ruta Tîrgu Mures - Bâile Sovata (gara mica), pe linie îngusta (74 km), apoi cu autobuzul (2,5 km); pe ruta Bucuresti - Oradea, pîna la Sighisoara, apoi cu autobuzul (69 km, curse regulate); pe ruta Deda - Tîrgu Mures - Razboieni, pîna la Tîrgu Mures, apoi cu autobuzul (64 km, curse regulate) sau cu trenul pe linia îngusta;

- cu mijloace auto: E 15 de la Sighisoara sau de la Tîrgu Mures, pîna la Balauseri, apoi DN 13 A, prin Sîngeorgiu de Padure pîna la Sovata (Balauseri - Sovata, 36 km);

DN 15 sau DN 15 A pîna la Reghin, apoi drum modernizat, prin Eremitu, pînâ la Sovata (44 km); DN 13 A de la Odorheiu Secuiesc prin Corund si Praid (43 km); DN 12 sau DN 12 C pîna la Gheorgheni, apoi DN 13 B, prin Bucin, pîna la Praid (54 km) si DN 13 A pîna în orasul Sovata (6 km);

-cu avionul pe ruta Bucuresti - Tîrgu Mures, apoi cu autobuzul.

Vizitatorii sositi în orasul Sovata cu trenul, dinspre Blaj s-au de la Tîrgu Mures, precum si cu mijloace auto dinspre Reghin, Balauseri, Gheorgheni sau Odorheiu Secuiesc, strabat strada Principala pîna la nr. 155, colt cu strada Trandafirilor, unde se afla Consiliuî popular. Intersectia este dominata de hanul "Ursul Negru", constructie impozanta din zidarie si lemn, apartinînd cooperatiei. Unitatea dispune de 80' locuri de cazare (categoria I), restaurant, terasa, bar de ei si cofetarie.

Un indicator amplasat la intersectie îndruma câlatorul spre statiunea Sovata, pe strada Trandafirilor (2 km). Dupa ce traverseaza pîrîul Sovata, strada urcâ usor în cîteva ser-pentine, fiind strajuitâ, de o parte si de alta, de case cochete, cu multe flori si cu porti frumoase, sculptate în lemn.

In dreptul Ocolului silvic si al terenului de parcare de vizavi de acesta se desprinde, la stînga, strada Bradului care duce spre popasul turistic "Dealul Ciresel" si spre Lacul Ursu.

Strada Trandafirilor îsi continua traseul înainte, spre piatâ, urcînd usor, de-a lungul statiunii. Pe acest traseu mijloacele auto nu pot circula decît pînâ la autogarâ. Înainte de a ajunge aici se desprinde, la dreapta, strada Vulturilor care duce spre hotelurile CASCOM, "Faget", "Brâdet", "Alunis" si "Sovata"; ea se uneste apoi cu strada Trandafirilor care îsi continua traseul spre hotelul "Caprioara" si popasul turistic "Stîna de Vale".

RELIEFUL SI ALCATUIREA GEOLOGICA

Subcarpatii Transilvaniei, în care se afla Sovata, sînt situati în partea de est a Podisului Transilvaniei, fiind suprapusi pe zona cutelor diapire. Aici sînt specifice depresiunile sub-montane de contact, dezvoltate în axul unor anticlinale diapire. O astfel de depresiune este Sovata - Praid, modelata ca "vale de anticlinal". Ea a luat nastere prin adîncirea epigeneticâ a Tîrnavei Mici si a afluentilor ei, într-o cuta anticlinala cu sare diapira (diapirismul este procesul prin care unele roci, devenite plastice sub influenta presiunii. migreaza spre suprafata si boltesc sau strapung stratele acoperitoare).