Proiectarea Unei Aplicații Web pentru o Companie de Leasing

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 107 în total

Cuvinte : 28069

Mărime: 3.01MB (arhivat)

Publicat de: Jean Neagoe

Puncte necesare: 13

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan POP

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”DIN SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE SPECIALIZAREA INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul I. Analiza managementului de leasing 5
I.1. Introducere 5
I.1.1. Definiţie leasing 5
I.1.2. Leasing financiar 6
I.1.3. Leasing operaţional 6
I.1.4. "Sale and lease back" 7
I.1.5. Leasing "cross-border" 7
I.2.Organizarea, reglementarea,autorizarea si supravegherea 7
leasingului
I.2.1. Aspecte generale ale reglementării leasing-ului pe plan 7
mondial.
I.2.2. Reglementarea leasing-ului ca cerinţă a disciplinării, 15
standardizării şi securizării pieţei de leasing din România.
I.2.3. Consideraţii generale asupra reglementărilor specifice 30
contabilităţii leasing- ului în România.
I.3. Avantajele si limitele leasingului 33
I.3.1.Avantajele leasingului 33
I.3.1.1. Avantajele leasingului pentru utilizator. 33
I.3.1.2. Avantajele leasingului pentru furnizor 35
I.3.1.3. Avantajele leasingului pentru finanţator 36
I.3.2.Limitele leasingului 37
I.3.2.1. Consideraţii prealabile. 37
I.3.2.2. Dezavantaje si riscuri pentru utilizator 37
I.3.2.3. Riscuri pentru finanţator 38
I.4 Observaţii legate de reglementarea în leasing 38
Capitolul II. Tehnici de proiectare a aplicaţiilor internet. Tehnologii web
II.1. Noţiuni introductive despre internet si spatiul web 40
II.1.1 Straturile modelului OSI şi funcţiunile lor 41
II.1.1.1 Exemple de protocoale din stiva OSI 41
II.1.2 Ca termeni înrudiţi se folosesc 42
II.1.3 Protocolul HTTP 43
II.1.3.1 Versiuni 43
II.1.4 Metode 43
II.1.5 Hypermedia 44
II.1.6 Hypertext 44
II.1.7 Protocolul SMTP 44
II.1.8 Protocolul FTP 45
II.1.9 Transport Layer Security 46
II.1.10 User Datagram Protocol 46
II.1.11 Internet Protocol 46
II.2. Alegerea tehnologiei pentru aplicaţii web 47
II.2.1. Active Server Pages (ASP) 47
II.2.2. ASP.NET / ASP+ 48
II.2.3. Java Server Pages 48
II.2.4. PHP (Personal Home Page Hypertext Preprocessor) 50
II.2.4.1. Istoria PHP-ului 50
II.2.4.1. Limbajul PHP 51
II.2.5.Perl 53
II.2.6. MySQL 54
II.2.7. ColdFusion 54
II.3. DREAMWEAVER – dezvoltare site-uri 56
II.3.1. Adrese URL relative şi absolute 57
II.3.2. Semnificaţia numelui de fişier index.html 58
II.3.3. Configurarea browserelor pentru poşta electronică 59
II.3.4. Principiul de funcţionare a listelor cu fonturi 59
II.3.5. Stilurile HTML 60
II.3.6. Tabele în Dreamweaver 60
II.3.7. Crearea butoanelor derulante 61
II.3.7.1. Reguli privind butoanele derulante 61
II.3.8. Definirea unei clase personalizate 62
II.3.9. HTML 62
II.3.9.1. Ce sunt atributele HTML? 62
II.3.10. Formulare 63
II.3.10.1. Panoul Objects Form 63
II.3.10.2. Crearea unui meniu de salt 64
II.3.11. Comportări 64
II.3.12. Elemente de automatizare 64
II.3.12.1. Comenzile 65
II.3.12.2. Ce este o comandă? 65
II.3.13. Ce este panoul History? 65
II.3.14. Şabloane/biblioteci 66
II.3.15 Intrarea pe Internet 66
II.3.15.1. Găzduire Web gratuită în serverul GeoGities 67
II.3.15.2. Crearea unui cont în serverul GeoCities 67
II.3.15.3. Stabilirea preferinţelor FTP 68
II.3.15.4. Introducerea fişierelor în serverul Web 70
II.3.15.5. Obţinerea rapoartelor de site 71
II.4. Stiluri 74
II.4.1. Stiluri definite “in-line” 75
II.4.2. Stiluri dedicate 75
II.4.3. Stiluri definite prin fişiere externe 76
II.4.4. Funcţionarea stilurilor în cascadă 77
Capitolul III Prezentarea aplicaţiei 78
III.1 Introducere 78
III.2 Definirea site-urilor dinamice 78
III.3 Prezentarea aplicatiei 79
Concluzii si contribuţii personale 99
Bibliografie 100
Anexe
Anexa 1 Glosar 101
Anexa 2 Listă cu tabele 104
Anexa 3 Listă cu figure 105

Extras din proiect

I. Analiza managementului de leasing

I.1. Introducere

I.1.1.Definiţie

Cuvintul "Leasing" vine din limba engleză, de la substantivul "leasing" si verbul "to lease" care s-ar traduce, într-o primă accepţiune, prin "a închiria". Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat însă o formă specifică de finanţare, a cărei denumire s-a depărtat de înţelegerea iniţială reprezentată astăzi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire".

Ca şi în cazul chiriei, în prim planul operaţiei economice stă utilizarea obiectelor închiriate (echipamente industriale, vehicule, clădiri, etc.) şi nu proprietatea asupra acestora, astfel încât uilizatorul (cel care "primeşte" finanţarea în leasing) dobândeşte dreptul de folosinţă asupra obiectelor care rămân însă în proprietatea locatorului (cel care "oferă" finanţarea în leasing).

În România operaţia de leasing este definită şi tratată în conformitate cu prevederile Ordonanţei 57/1997, amendate şi adăugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data publicării acestui document ultimul act normativ emis este OG 51 din 1997 republicată în Monitorul Oficial nr 9 din 12 Ianuarie 2000.

În conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operaţie economică este definit astfel:

" O parte, denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părţi, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale."

Principalele două forme de leasing sunt: 1) financiar şi 2) operaţional. Ordonanţa 57/1997 defineşte leasing-ul financiar stabilind însa că orice formă de leasing care nu este financiar este operaţional.

I.1.2.Leasing financiar

O operaţie de leasing poate fi clasificată drept financiară dacă:

- riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing;

- părţile au prevăzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

- utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar preţul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piaţă) pe care acesta o are la data la care opţiunea poate fi exprimată;

- perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puţin 75% din durata normală de utilizare a bunului, chiar dacă în final dreptul de proprietate nu este transferat.

Trebuie remarcat, astfel, că în general o operaţie de leasing financiar este îndreptată către achiziţia bunului finanţat. Oricum, fie datorită duratei mari de utilizare, fie datorită sumelor mari achitate de utilizator se poate uşor constata că utilizatorul, la finele contractului, poate considera practic proprietatea asupra bunului ca fiind asumată.

Nu în ultimul rînd, valoarea de achiziţie scăzuta a bunului la data finalizării contractului, face foarte probabilă exercitarea opţiunii de cumpărare şi transferarea dreptului de proprietate.

I.1.3. Leasing operaţional

Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operaţional presupune, în adevăratul sens al cuvântului, folosirea bunului finanţat pe o perioadă limitată de timp, fară asumarea unor riscuri şi beneficii aferente proprietarului, în general, pentru rezolvarea punctuală a unor activitaţi specifice.

Astfel, utilizatorul este practic decis, încă de la semnarea contractului, asupra returnării bunului finanţat la finele perioadei de leasing, urmând ca Locatorul să preia riscul de realizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului.

I.1.4. "Sale and lease back"

"Sale and lease back" este o operaţiune de leasing în care utilizatorul este şi furnizorul bunului finanţat, Locatorul achiziţionând de la acesta bunul la o valoare agreată.

Printr-o astfel de operaţie se realizează finanţarea utilizatorului, prin scoaterea în afara bilanţului contabil a unui bun aflat în proprietate, urmând ca acesta să fie reachiziţionat la finele contractului de leasing.

Evident, evaluarea bunului ce face obiectul contractului este hotarătoare şi aparţine în exclusivitate Locatorului.