Rolul Contractelor în Turism. Studiu de Caz - SC Dalin SRL

INTRODUCERE

Turismul apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi ca atare, influenţat de evoluţia ei. De asemenea, prin caracterul său de masă şi prin conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale.

Turismul include un ansamblu de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizaţii, societăţi sau agenţii specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum şi prin industriile adiacente care concură la satisfacerea nevoilor de consum turistic.

Turismul pare să fie modalitatea favorită de exprimare a statutului oamenilor cu un venit disponibil care să le permită acest mod de ocupare a timpului liber sau, şi mai bine, cu un loc de muncă prin care “sunt obligaţi” să călătorească.

Deşi reprezentanţii industriei turistice s-au plâns de lipsa turiştilor şi au găsit diverse scuze pentru ceea ce a continuat să fie un an dificil pentru turismul românesc - de la constrângerile interne la situaţia internaţională care a descurajat turismul atât prin războiul din Irak cât, poate mai ales, prin efectele recesiunii economiei mondiale, retrospectivele statistice ale anului trecut au pus în evidenţă cifre mai ridicate decât cele din anul 2002. Încasările din turism au crescut cu 14% faţă de 2002 materializându-se într-o cifră de 780 milioane USD provenind de la cei 1,1 milioane turişti străini care au vizitat România, ceea ce reprezintă mai mult cu 10,2% faţă de anul anterior. Datele respective sunt anunţate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, iar ministrul prevede o creştere de cel puţin 10% a numărului de turişti străini care vor vizita România.

Citim în presă că s-au făcut investiţii masive în hoteluri, că numărul agenţiilor acreditate au crescut de la 134 la 175, că numărul biletelor de avion tranzacţionate prin agenţiile de turism au crescut cu 21% faţă de anul anterior - cu alte cuvinte că piaţa serviciilor de turism este în plină dezvoltare, că există un interes clar faţă de România turistică. Acest interes va trebui consolidat, iar cei care au avut curajul să încerce ca nouă destinaţie România vor trebui fidelizaţi. Teoretic este relativ simplu, dar practic acest proces este mai greu de realizat. De ce?

Pentru că trebuie să modificăm mentalitatea prin care turistul este definit ca o persoană de la care trebuie obţinut maxim de profit cu investiţii minime. Avem aşteptări prea mari, toţi cei care visăm ca România să devină un paradis al turismului şi mai ales al turiştilor străini care să "inunde" frumoasa noastră ţară şi să cheltuiască aici sume suficient de mari pentru a revigora economia noastră anemică.

Din păcate uităm, sau nu vrem să ştim, că turistul modern, mai ales cel cu bani, preţuieşte şi confortul şi serviciile din locul unde hotărăşte să călătorească, nu numai peisajele frumoase şi "spiritualitatea" românească - orice ar însemna acest lucru. Altfel doar pentru a vedea peisaje frumoase englezul obişnuit cu ceaiul preparat într-un anume fel, sau americanul care aşteaptă servicii impecabile, promptitudine şi politeţe, pot sta în fotoliu, naviga pe Internet sau privi videocasete, eventual citi şi afla lucruri deosebite despre România, fără a trebui să facă faţă provocărilor realităţilor unor locuri şi unor oameni care încă nu au mentalitate de gazde, deşi unul din stereotipurile culturale frecvent vehiculate este ospitalitatea individuală a românilor. Dar în turism nu ospitalitatea individuală este cea care contează; importantă şi semnificativă este ospitalitatea instituţională, sau mai degrabă cea instituţionalizată.

Acest lucru înseamnă, printre altele, zâmbetul recepţionerilor şi al întregului personal de la hotel, amabilitatea chelnerului care îşi păstrează atitudinea atentă chiar şi după ce ai achitat nota de plată şi nu ai lăsat bacşişul sperat, politeţea cameristelor sau al personalului de întreţinere, dar mai ales atitudinea amabilă a omului de pe stradă care are răbdarea să te îndrume spre punctul pe care doreşti să-l vizitezi.

Succesul unui sejur, ca şi fericirea, este făcut din lucruri mărunte: o telecomandă, funcţionarea unei băi, amabilitatea personalului etc. Nu poţi să le obţii fără un efort extraordinar de pregătire a personalului, fără convingerea că turistul fie român, fie străin trebuie să fie tratat cu respect pentru ca atunci când priveşte “stelele” să fie convins că nu există nici o diferenţă între cele din România şi cele din restul lumii.