Rolul Impozitelor Indirecte în Etapa Actuală de Dezvoltare a României

INTRODUCERE

Impozitul reprezintă prelevarea unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, la dispoziţia statului. Aceasta prelevare are caracter obligatoriu şi se efectuează nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului. Cel mai important rol al impozitelor este cel financiar, deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor statului, astfel, conform datelor statistice, în ţările dezvoltate, impozitele, taxele şi contribuţiile acoperă 80-90% din totalul resurselorfinanciare ale statului.

Odată cu creşterea rolului statului pe plan economic, îndeosebi după cel de al doilea război mondial, se observă o accentuare a rolului impozitelor pe plan economic, ca instrument de intervenţie a statului în economie.

Prin intermediul impozitelor, statul poate interveni fie favorizând, fie defavorizând, în faza de producţie sau în faza de comercializare şi consum, în faza de export sau de import, etc, cu impact asupra economiei naţionale.

În plan social, rolul impozitelor se exercită prin aceea că prin intermediul lor, statul efectuează o redistribuire destul de importantă a Produsului Intern Brut între sectoarele economiei, între grupuri sociale, între persoane fizice şi juridice etc. Prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, statul preia la nivelul diferitelor bugete sau fonduri publice între 30-35% din PIB, pe care-l redistribuie spre destinaţiile stabilite prin politicile sociale şi economice proprii.

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA IMPOZITELOR INDIRECTE în PERIOADA DE TRANZIŢIE

1.1. Evoluţia impozitelor indirecte pe teritoriul ţării noastre

Impozitele indirecte, pe lângă impozitele directe, se instituie în vederea procurării resurselor financiare necesare statului. Acestea îmbracă forma impozitelor pe consum, deoarece se percep la vânzarea anumitor mărfuri sau la prestarea de servicii

Impozitele indirecte se percep de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea sau situaţia personală a acestora.

În cazul impozitelor indirecte nu se mai acordă facilităţi fiscale ca în cazul impozitelor directe (scutiri la impunere a venitului minim, reduceri pentru cei cu probleme sociale , etc).

Impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vânzărilor de mărfuri şi prestărilor de servicii. Cotele utilizate pentru calcularea acestora nu sunt diferenţiate în funcţie de venit, avere sau de situaţie personală. Drept urmare, impozitele indirecte afectează în aceeaşi măsură veniturile tuturor categoriilor sociale.Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat, de regulă, de către întreprinzatori (persoane juridice), în calitate de plătitori ai impozitelor indirecte, iar în calitate de suportatori sunt consumatorii bunurilor sau serviciilor ce cad sub incidenţa acestor impozite, deoarece ele se includ, se adaugă la preţurile mărfurilor sau serviciilor cumpărate.

În literatura de specialitate s-au promovat unele idei potrivit cărora impozitele indirecte ar avea caracter benevol, deoarece consumatorii de bunuri sau servicii au posibilitatea sa opteze dacă le consumă sau nu. Afirmaţia nu are suport real deoarece impozitele indirecte se percep, în general, la vânzarea bunurilor şi serviciilor de larg consum. Dacă ar fi percepute numai la vânzarea anumitor bunuri (de lux, etc), s-ar putea evita plata acestora, dar în cazul impozitelor indirecte constrângerea politică este înlocuită de constrângerea economica, pentru că cetăţenii nu pot renunţa la procurarea bunurilor de larg consum.

În perioadele când economia înregistrează un plus ascendent, impozitele indirecte au un randament ridicat; în schimb, în perioadele de criză sau de presiune, când producţia şi consumul cresc mai lent sau înregistrează un recul, impozitele urmează aceeaşi evoluţie, periclitând echilibrul bugetului de stat. Deci, impozitele indirecte manifestă o sensibilitate sporită faţă de conjunctura economică.