Serviciile pentru populație, factor al creșterii calității vieții și diversificării producției de bunuri

Capitolul 1. Serviciile pentru populaţie

Analiza consumului populaţiei evidenţiază prezenţa, în structura acestuia, a unei game largi de servicii destinate satisfacerii nevoilor celor mai diverse. Din categoria acestora pot fi menţionate, ca mai importante: învăţământul, cultura şi arta, ocrotirea sănătăţii şi asistenţa socială, transportul şi telecomunicaţiile, turismul, întreţinerea şi repararea diverselor obiecte etc.; aceste activităţi răspund unor necesităţi de ordin superior, decurgând din nivelul de dezvoltare economico-socială, din creşterea gradului de instruire, cultură şi civilizaţie. Totodată, prin conţinutul şi particularităţile lor, aceste activităţi asigură un nivel mai înalt al satisfacţiei consumatorilor, contribuind astfel la ridicarea calităţii vieţii.

1.1. Serviciile şi calitatea vieţii

Conceptual de calitate a vieţii este relative nou în vocabularul ştiinţelor socio-umane, el dobândindu-şi cetăţenie abea în a doua jumătate a secolului XX, cand a pătruns deja adânc nu numai în terminologie, dar şi în tematica majora a nultor discipline. Cel care a aşezat termenul de calitate a vietii în focarul unor preocupări teoretice şi sistematice, legate totodată de cercetarea viitorului societăţii omeneşti , a fost omul de ştiinţă francez Bertrand de Jouvenel, în 1958. Acest autor avea următoarele idei de bază: calitatea vieţii priveşte modul de ,,amenajare a existenţei umane” iar creşterea economică poate şi trebuie să ducă la ameniţate-caracterul agreabil, atractiv al condiţiilor de existenţă.

Un prim domeniu special în care s-a pus problema calităţii vieţii l-a constituit cel legat de degradarea mediului ambiant, de poluarea tehnologică a acestuia, ca rezultat al revoluţiei tehnico-stiintifice şi al creşterii economice întemeiate pe aceasta.

Între cauzele majore ce au favorizat iniţierea şi aprofundarea studiilor în această direcţie s-au numărat:

-Constatarea că progresul economic nu duce automat la bunăstarea generală, aşa cum s-a considerat multă vreme;

-Faptul că, perturbările mediului provocate de industrializarea şi urbanizarea necontrolate au efecte dramatice asupra vieţii şi existenţei individului.

Pornindu-se de la aceste observaţii s-a încercat găsirea unor elemente care să permită evaluarea nivelului de bogăţie, respectiv de sărăcie, şi implicit a unor soluţii de eradicare a sărăciei, de perpetuare a vieţii. Pe de altă parte, poluarea, fenomen mult mai grav şi care, spre deosebire de sărăcie, ce afectează numai o parte a populaţiei, degradează calitatea vieţii tuturor, a generat, la rândul ei, preocupări pentru evaluarea dimensiunilor, a efectelor şi soluţiilor de atenuare.

Astfel, calitatea vieţii se referă la satisfacerea nevoilor materiale, umane, biologice, spirituale, psihice ale omului în corelaţie cu condiţiile existenţei societăţii şi individului, cu relaţiile interumane şi cele cu mediul natural sau creat de societate.Corespunzător, sistemul de indicatori vizează deopotrivă componentele economice, obiective, dar şi cele neeconomice legate, în principal, de percepţia individuală a calităţii vieţii.

În studii mai recente întreprinse în ţara noastră indicatorii calităţii vieţii au fost structuraţi în câteva grupe importante cum ar fi:

a) standardul economic al gospodăriei (venituri, locuinţă, înzestrare cu bunuri şi proprietăţi);

b) condiţiile de viaţă şi muncă (habitatul, familia, programul de muncă, şomaj);

c) relaţiile sociale (mediul social, organizarea vieţii);

d) timpul liber şi utilizarea acestuia;

e) dimensiunea subiectivă a calităţii vieţii (percepţia).

Conţinutul şi indicatorii de evaluare a calităţii vieţii pun în evidenţă contribuţia deosebită a serviciilor la realizarea unui anumit nivel al acesteia. Aproape nu există componentă a calităţii vieţii asupra căreia serviciile să nu aibă un rol determinant. În consecinţă, se poate aprecia că o creştere a consumului de servicii conduce nemijlocit la o îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Aportul serviciilor în definirea calităţii vieţii este ilustrat şi de tendinţele, relativ mai recente, de evaluare a conţinutului acesteia. Astfel, faţă de o caracterizare dominant- calitativă – specifică perioadei de început – îşi face tot mai mult loc abordarea calitativă. Exprimarea laturii calitative aduce în discuţie o serie de aspecte ce evidenţiază o importantă implicare a serviciilorşi anume: starea mediului, timpul liber şi utilizarea lui, starea de sănătate, securitatea socială şi personală etc.

1.2.Semnificaţia, structura şi rolul serviciilor

Evoluţia serviciilor pentru populaţie are loc în strânsă legătură cu dinamica trebuinţelor, a veniturilor şi a comportamentului de consum, analiza acestora sugerând amploarea şi tendinţele înregistrate de această a doua component majoră a sferei serviciilor.

Dezvoltarea şi diversificarea trebuinţelor membrilor societăţii, rezultat al progresului economic şi social, dar şi al sporirii exigenţelor consumatorilor faţă de calitatea servirii au condus la modificareastructurii consumului în sensul restrângerii proporţiei de participare a bunurilor şi creşterii celei a serviciilor; consumul de servicii al populaţiei se măreşte însă, nu numai pe seama celui de bunuri ci şi în asociere cu acesta, în acest caz, serviciile asigurând cadrul propice utilizării bunurilor achiziţionate. Totodată, amplificarea nevoilor în ansamblul lor, antrenează o creştere semnificativă în sfera serviciilor pentru populaţie.